Cap. 3 - Cine e el?

57 3 0
                                    

Suntem amândoi beți rangă. Am zis să renunțăm la film ca nu mai aveam chef. Mergea perfect băutura în situația de față, dar totuși încă nu m-am gândit ce aș putea să îi spun lui Matt.
Vorbeam numai prostii, bârfeam colegii, profesorii.
- Nell, spune Jason serios, mult prea serios. Vreau să îți spun ceva important, dar să nu te sperii.
- Ăăm.. Mi-ai mai spus acum 2 ani că mă placi. Ce mai vrei? Spun râzând.
Dar el nu face nimic, nici nu zâmbește.
- Nell, vreau să te conving că merit o șansă.
- Serios?! Convinge-mă acum.
- Ție chiar îți place să îți bați joc de mine?!
- Ce? Nu. Jason...
- Taci, mă întrerupe și sare pe mine.
- Dacă tu crezi că violul o să mă convingă, te înșeli.
Se preface că nu mă aude și mă sărută pe gât. 
- Jason, termină, urlu și încerc să-l împing, dar fără folos, e mult mai puternic decât mine.
Eu și Matt avem o aplicație pe telefon. Pe ecranul principal avem trei iconițe dacă apeși pe una se trimite mesaj automat spre celălalt. Prima iconiță, trimitem când ne este foame și îl rugăm pe celălalt să facă ceva bun, iar în mesaj scrie ,, cod verde'', a doua iconiță trimite ,, cod galben" care înseamnă că sunt supărat vreau să fii acasă să-mi dai alinare. Ăsta îl trimiteam aproape zilnic după ce au murit ai noștri, iar al treilea e ,, cod roșu'' care înseamnă ca avem nevoie de ajutor că e ceva foarte foarte grav. Niciodată nu l-am folosit, dar acum îi momentul. Îmi deschid telefonul și apăs pe ,, cod roșu" Jason vede că am telefonul în mână îl ia și se uită dacă i-am trimis vreun mesaj lui Matt. Avantaj e că aplicația asta face în așa fel să se ștearga mesajul după ce e trimis. Sper să ajungă Matt la timp.
- Ai încercat să mă dai de gol, hă? Se uită la mine cu o răutate pe care nu am mai văzut-o. Mă smucește și mă pune pe canapea.
- Jason, dă-mi dracului drumul, ești beat mâine o să regreți.
- Am spus să taci! Urlă din toți plămânii și îmi dă pantalonii jos si îmi rupe tricoul și lenjeria de pe mine. Sunt complet goală. Instant se dezbracă, își înfinge degetele în mine, era groaznic, îmi sugea sfarcurile și apoi cobora în jos, ii simțeam limba peste tot. Detestam ce se întâmplă și nu puteam face nimic. Nu-mi vine să cred, urlu la el, dar nu-i pasă, el nu e Jason.
După aud o bufnitură ca de o ușă dărâmată.
- Matt!
Nici bine nu îl strig că îl ia pe Jason de pe mine și îl trântește pe jos și îl bate zdravăn. E plin de sânge.
- Matt, oprește-te, o să îl omori.
Se uită la mine îi mai dă un pumn și îl lasă pe jos. Jason leșinase.
- Îmbracă-te și hai să mergem.
- Mi-a rupt hainele, spun acoperindu-mă cu o plapumă.
Mă înfășoară în plapuma și ma ia în brate. Eram goala, m-am rușinat și lui nu-i pasa, voia doar sa ma ducă acasă în siguranta.
Ajungem acasă, mă duc să mă îmbrac și mă uit pe telefon și văd că el îmi trimise mesaj la un moment dat cu ,, cod galben". Voia alinare, probabil era prea confuz că am fugit de el, dar eu nu am văzut mesajul, eram preocupată să mă îmbăt cu Jason.
- Probabil, ești obosită am să te las să dorm.
- Uită-te la telefon.
Îi trimisei același mesaj. Se uită la mesaj, apoi la mine cu milă.
- Hai să dormim împreună, îi spun.
Se urcă lângă mine și mă ia în brațe. Încep să plâng. Din nou. Realizez că tocmai era sa îmi pierd virginitatea cu cel mai bun prieten al meu. Matt mă mângâie și încearcă să mă aline. Degeaba.
- Matt, nu îmi vine să cred. Tocmai era sa fiu violata, să-mi pierd virginitatea din cauza unui nerod. Spun revoltată, încă plângând în hohote.
- Nu trebuia să îl las. Trebuia să chem poliția. Eram preocupat să ajungi acasă.
- Matt, nu vreau să fac plângere. E prietenul meu.
- Prietenul tău? Nell, oamenii care îți fac rău, nu sunt prietenii tăi.
- E un nenorocit. Dar era beat.
Nu spun nimic pentru câteva momente.
- Suntem prieteni de atâta timp Matt, încerc să îi iau apărarea pentru că îl știu de mic copil, ai dreptate Matt, dar nu pot. Nu pot. Nu-mi vine să cred...
Mă pun înapoi cu capul pe pieptul lui și plâng în hohote.
- Dormi, mâine te vei simți mai bine.
- Sper. Noapte bună.
- Noapte bună, frumoaso, și mă pupă pe creștet.
Mă trezesc din cauza unui coșmar, cu Jason protagonist, bineînteles.
Nu îl simt pe Matt lângă mine. Probabil a plecat la birou.
Nu știu dacă să mă duc la școală, dar totuși eu am zis ceva. Că voi ignora orice hop. Ăsta e un hop mai mare, dar mă voi ridica. Fii optimistă, Nell. Asta era candva calitatea ta, dar ai pierdut-o odata cu moartea părinților.
Mă îmbrac, îmi acopar fața cu puțin fond de ten ca să nu se vadă cât de distrusă sunt și plec spre bucătărie unde îl văd pe Matt mâncând gogoși.
- 'Neața, tu nu te duci nici azi la birou?
- Nup, nici tu nu te duci la școală.
- Ba mă duc. M-am săturat ca de fiecare dată când se întâmplă ceva să fug ca o lașă. De azi fac o schimbare, asta am zis și ieri, dar azi voi încerca mai mult ca ieri, sper.
- Îmi place că ești optimistă, dar tot nu te duci.
- De ce naiba nu vrei să mă duc la școală?
- Pentru că e sâmbătă Nell, spune râzând.
- A... Stai puțin. Eu dau aici citate motivaționale, iar tu îmi spui abia după că e sâmbătă.
- Măcar ai spus că de azi te schimbi. Asta înseamnă că îmi vei spune de ce plângeai ieri în duș, de ce ai fugit și ce îmi ascunzi.
- Eu mă duc să alerg.
- Parcă ai spus că nu vei fugi ca o lașă.
- De mâine începând, și mă îndrept spre cameră.
- Vezi că nu mai vine iubită'mea azi.
- De ce?
- I-am spus că am niște probleme și nu pot azi.
- Ce? Nu! Matt, sun-o în momentul ăsta și spune-i că te-ai răzgândit. Tocmai ți-am spus că încerc să mă schimb. Ar fi perfect să cunosc oameni noi.
- Parcă ai zis că de mâine începi, spune râzând.
- Taci și sun-o.
Mă omoară chestia asta, dar el e fericit. E tot ceea ce mă interesează. Poate într-o zi o să îmi treacă.
Mă întorc de la alergat și îl văd pe Matt pe canapea uitându-se la televizor.
- Vezi ca ai vreo 20 de apeluri de la el. Am zis să nu răspund chiar dacă m-ar fi pus dracu să fac asta.
- Înseamnă că îi pare rău.
- Nu-mi pasă, Nell. E un bou.
- Vorbește frumos! ridic vocea la el.
- Scuze, dar chiar e un bou, spuse cu voce scăzută.
- Ești rău, spun râzând.
- Pot fi și mai rău, spune făcându-mi din ochi.
Ă.. Ce pula mea, nu mai face din astea ca o sa ma omori, omule!
- Mă duc sa fac un duș.
- Hai ca vin și eu...
Mă întorc cu ochii mari cât cepele.
- P-Po-Poftim?
-... La tine in camera sa iau laptop-ul ca al meu s-a stricat. Ce credeai ca voiam sa spun.
Shit.
- Nell, credeai ca vreau sa fac dus cu tine?
Nu răspund. Ma uit la el și se abține sa nu rada.
- Cati ani ai, 5? spune râzând pana i-au dat lacrimile.
Plec în camera fără sa scot un sunet, el ma urma și se uita confuz pentru ca eu nu râdeam și probabil eram roșie la fata ca un rac.

Baaaaaaaang! Al treilea capitol is in the house!

Îndrăgostită De Propriul Frate?!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum