Mama a venit la mine in camera ,*de spital*spunandu-i lui Stiles ca are o rugaminte. Sa ma duca la el acasa. Sa stau câteva zile, deoarece trebuia sa plece din oras, iar eu cum inca nu -mi revenisem la normal ,nu aveam de cat sa fiu supravegheata. Iar mama cum stia ca Stiles m-a salvat, poate sa aiba grija de mine câteva zile pana cand se intoarce ea.
Zis si făcut.
Mi s-a facut eternarea ,iar eu si Stiles am plecat de la spital cu zambetul pe buze sperand ca nu o sa se mai intample asa ceva.Am ajus la el acasa.Stiles a parcat masina,apoi am coborat incetisor din masina ca sa nu mi se intample altceva .Am intrat in casa lui,cu toate ca am mai fost acolo,am simtit un sentiment de protectie. De parca chiar sunt protejata si in siguranta in casa lui Stiles.Stiles s-a uitat in toate camerele amintindu-si ca tatal sau era trimis intr-o misiune ,deoarece in urma cu ceva timp au avut loc niste cazuri mai dificile.Tatal lui aflase ca Stiles a fost la spital ,si s-a intors ,dar de fiecare data cand s-a dus la spital,orele de vizita trecusera,iar el nu mai putea sa-l vada.Stiles a oftat incet incat sa nu ma ingrijorez si m-a ridicat luandu-ma in brate ca sa nu ma dezechilibrez pe scari.Am ajuns in camera lui ,iar telefonul meu incepea sa bazaie.Era mama.
-Da,mama!Am ajuns,sunt la Stiles!Da ,e cald ,nu mi-e frig.
-Bine,Lydia! Sa ai grija! TE IUBESC! Promit ca ma intorc cat de repede pot.
-Si eu te iubesc,mama!Paaa!
Stiles a venit catre mine intrebandu-ma daca am nevoie de ceva.
-Da,stii ce mi-ar placea.Un ceai fierbinte.Nu vreau sa te deranjez.
-Bine,vrei si niste biscuiti cu migdale?Nu ma deranjezi,esti bine-venita oricand vrei si ai nevoie.
-Da,mi-ar placea.
M-am apropiat mai mult de el spunandu-i MULTUMESC! ,iar apoi i-am dat un sarut pe obraz.M-am inrosit ,deoarece nu stiam de ce am facut asta.El a ramas mut,nezicand nimic,doar a coborat scarile ca sa se duca sa-mi prepare ceaiul.Dupa cateva minute,vine Stiles cu o tava .Pe tava se aflau doua cesti pline cu ceai,apoi niste biscuiti asezati intr-un mod rapid si niste fructe intr-un bol.
-Bun,Lydia! Ti-am adus si niste fructe,pentru ca ai nevoie de foarte mute vitamie ca sa te refaci in totalitate.
-Dar mie nu-mi plac fructele,stii asta.
-Stiu,dar asa mi-a zis mama ta, ca sa te invat sa mananci si fructe.Asa ca aici nu ai decat sa mananci ce ti se da.
-Bine,dar daca mananci si tu cu mine.
-Dar ce credeai ca o sa fac,ca o sa ma uit la tine cum mananci fructe,nu nu nu!
Dupa ce am mancat biscuitii si am baut ceaiul ,Stiles m-a intrebat daca vreau sa ma uit cu el la un film.Am zis da.
-Lydia,ce fel de film vrei sa vizionam?
-Nu conteaza...
-Ai patit ceva?intreba el ingandurat.
-Ce? Nu ,n-am patit nimic...Doar ca ma gandesc la tot ce s-a intamplat ,ca poate Allison e in viata.Daca ea a fost readusa la viata de catre cineva.
-Lydia,mama ta mi-a zis sa am grija de tine.Deci daca trebuie sa am grija de tine,trebuie sa te ac sa te simti bine.Te rg nu te mai gandi acum la tot ce s-a intamplat,poate e doar o halucinatie.Si nu,nu te cred nebuna.Doar ca tu ai nevoie acum de multa odihna.Deci o sa fac in felul urmator o sa pun un film de dragoste,asa cum iti place tie,iar tu nu o sa te mai gandesti la nimic din ce ti-a putea strica dispozitia.O sa ma duc sa-ti caut niste haine.
-Stiles,nu ai haine pentru mine.
-Ba da,am.Tata a pastrat hainele mamei ca sa-si aminteasca de ea,iar acum daca e o fata asa frumoasa asa ca tine la mine in camera trebuie sa ma duc sa-i cau niste haine.Nu poti sa stai doar in hainele de la spital. spune Stiles cu lacrimi in ochi.
