Dimineaţă
M-am trezit. Am vazut-o pe Lydia langa mine . Eu n-aveam tricoul pe mine. Ups .Am uitat ce am facut azi-noapte. Lydia avea doar un maieu pe ea. M-am uitat la ceas. Era 6:00. E luni. La 8:00 trebuie sa fim la scoala.
Ma apropii de Lydia si ii soptesc la ureche cu vocea asta a mea de dimineata. Nicio fata nu rezista la vocea ragusita a baietilor de dimineata.
Sper ca a trecut efectul medicamentului ca sa vorbim normal.
-Lydia! Tre-zes-te-te!
-Hmmmmmm... Ce e?
-Trebuie sa ne pregatim ca e luni, mergem la liceu.
-Bine, dd-d-o-a-rr mai lasa-ma un minut.
-Trebuie sa vorbim si despre noi doi.
-Ma ridic acum.
-Lydia!
-Da!...
-Iti amintesti ce s-a întâmplat aseara?
-Ăm, cred ca da.
-Atunci spune cum iti amintesti tu.
-Am leşinat după ce am fost in pădure, apoi mi-am luat medicamentele.
-Opreşte-te aici! Uita-te sa vezi ce medicamente ai luat.
-Bine. Ma uit.
-Şi?
-Pe bune?! Cat de proasta am fost sa iau astea?! Puteai sa-mi spui ce sa iau.
-Ăm, scuza-ma. Eu am fost atent la tot ce ai facut tu, doar atunci am coborât pana la bucatarie nu m-am uitat la tine .
-Apoi ,stiu ca bateam campii!
-Daaa, mi-ai propus sa ma duc cu tine in dus.
-Pe bune?
-Apoi ,m-ai sărutat si m-ai enervat ,iar după m-am enervat si te-am sarutat si eu pe tine.
-Am dormit bine in orice caz!
-Da, si eu!
-Iar apoi s-au întâmplat alte chestii.
-Da...
-Iar inainte, mi-ai spus ca vrei sa-mi demonstrezi ca suntem împreună si apoi s-au întâmplat toate astea.
-Da...
-Acum e randul tău sa vorbesti.
-Pai, nu stiu ce sa mai zic.
Din perspectiva Lydiei
După ce mi-a spus Stiles ce am facut. Mi-a mai spus sa zic si eu ceva, pentru ca el a spus destule. M-am apropiat mai tare si i-am tras tricoul, venind spre mine. Am inceput sa-l sarut. După i-am spus.
-Suntem împreună! 💓💓💓
-Da?
-Da.
Ma pupa pe obraz si ma ia de mana. După se uita la ceas si zice:
-Lydia! Trebuie sa mergem! Esti gata?
-Da, haide. Il iau de mana si iesim pe usa. Stiles porneste masina si se uita la mine. Pare a fi in al noualea cer,la fel si eu.
Am ajuns la scoala. Tot liceul se uita la noi doi care ne tineam de mana. Am ajuns la dulapuri, iar Scott a venit langa Stiles.
Din perspectiva lui Scott
Am ajuns la dulapuri. Era Stiles.
-Ce faci, Stiles?
-Bine. spune el cu zambetul pe buze.
-De ce esti asa de fericit?
-S-au întâmplat multe dupa ce am plecat de la Derek!
