Sentimente

92 7 4
                                    

Hey mina, imi pare rau ca a durat atat insa acesta este un capitol strict pentru tristete si a durat mai mult sa imi pun ideile cap la cap. Sper ca nu v-am facut sa plangeti :P Va multumesc ca imi citit cartea si sper sa imi lasati diferite commuri cu parerile voastre. Spor la citit. :*

P.S. Scuzati greselile de ortografie si punctuatie, acesta este un capitol necorectat.

Sasuke pov.

Si intr-un final mama, am facut-o. Am omorat-o. Am reusit sa o omor. Doar ca sa nu ma omoare ea pe mine. Am vrut sa o protejez nu sa o omor. Balta de sange in care sta ea... Cu corpul ei mic si firav. Alba ca spuma laptelui, ochii ei pierduti... Culoarea lor stearsa... Nu pot sa cred ca am omorat-o. Am vrut de atat de multe ori sa o omor, am incercat cat am putut de mult, mi-am dorit sa o omor dar acum... Cand ii vad corpul mort in aceasta stupida balta de sange, nu... Nu am crezut vreodata ca o sa doara atat de rau. Nu am crezut vreodata ca o sa o pot omora. Si daca ea nu ma ajuta cu demonul acum eu zaceam in locul ei. Atat eu cat si celelalte persoane. Ma duc langa splendida mea mireasa si le spun tuturor sa ma lase singur cu frumoasa mea Sakura. Aceastia au executat imediat inafara de tacsu. Acesta statea intr-un colt, indurerat si trist. Il inteleg, a facut atatea pentru ea, ca ea sa de-a cu piciorul la tot... Si sa moara. Stiu ca e vina mea... Stiu... O simt... Insa chiar daca era in camera nu scotea nicio vorba, doar se uita, poate ca analiza situatia... Ceilalti vorbeau despre funerali. Nimeni nu o sa o ingroape pe iubita mea pana cand nu o sa fiu si eu langa ea. Ei spun de un preot bun, spun despre diferite baloane negre, ei cred ca Sakura asta isi dorea, sa aibe o inmormantare de milioane insa nu este asta adevarul... Sakura isi dorea sa moara si dupa sa fie incinerata... Corpul ei sa nu mai fie trezit sau controlat.

Stand langa corpul rozaliei mele, am inceput sa plang... Lacrimi... Ce inseamna durere? Tristete? Suferinta dupa o persoana? Nici tata cand a murit nu am plans langa corpul lui... O cuprind de mana... Este asa de rece... Vreau sa o incalzesc. Imi doresc sa mai fie la fel de calda ca in seara aceea. Seara noastra. Iti mai amintesti Sakura? Momentele frumoase pe care le-am petrecut in acea seara? Chiar daca a avut un final cu suferinta, tot a fost o seara magica. Saruturile, pasiunea cu care noi ne jucam... A fost asa placut si... Minunat. Cum o tineam eu de mana pe iubita mea, m-am asezat langa ea. In sangele ei... Totusi, in fata altarului se spune la bine si la rau, nu? Mai rau de atat nu exista. Ma uitam la ea... La chipul ei... Palid... Am vrut sa ii ating fata insa ceva m-a oprit. Sakura... Voi fii mereu aici pentru tine. Oricat de greu ne va fii, eu voi ramane langa tine. Si chiar daca ar fii sa mor si sa vin langa tine atunci asa va fi.

Am asteptat, am stat la capataiul ei cu randul. Au trecut zilele, s-au transformat in saptamani. Diavolul a incercat sa o caute in iad. Fara vreun folos. Au trecut saptamanile. Am pregatit funeralile insa diavolul a spus sa nu o ingropam. Corpul ei era intact. Fara vreo desfigurare, fara sa i se intample ceva. Corpul ei era intact, la fel de frumos, fara vreun miros de mort... Nu intelegeam. Insa au trecut 3 saptamani de cand aceasta a murit. Trebuie sa ii facem funeralile. Trebuie sa o ingropam. Insa o sa fiu si eu acolo. Langa ea. Nu am sa o las vreun minut singura. Nu as putea sa o las singura. Inainte de funeralii am plecat, la fel ca si iubita mea de langa mine, insa eu pot sa ma intorc la ea, insa aceasta nu mai poate... Nu vreau sa se termine. Am dorinte si vise, aspiratii langa ea, ea fiind sotia mea. Cum as putea sa fac sa fie diferit. Prapastie, negru... Doar atat mai vad si simt, durere, agonie fara tine cum as putea fii fericit cand saptamaniile astea au fost un cutit invartit in rana. Ochii tai de iarba cruda, zambetul tau pe care il afisai cand erai singura cu o persoana... Zambetul acela dulce pe care, Otaku reusea sa il scoata de la tine. Peretii distrusi, casele distruse de tine... Mai vreau. Inca o data. Ce nu as da sa existe un buton de replay al vieti, as apasa pe acel buton la infinit si nu m-as plictisi. Mai vreau momente cu tine... Sakura, sa imi fii aproape, sa ma tii in brate cand imi este greu, sa ma iubesti cum nimeni nu a facut-o, sa imi fii femeie si eu barbat, sa imi fii mireasa si eu mirele tau. Vroiam sa te fac mama si tu pe mine tata, sa avem 2 copii frumosi, sa ii vedem cum cresc in jurul nostru. Sa ne bucuram de momentele alaturi de ei. Sa ne bucuram ca ei sunt rodul iubiri noastre. Sa imbatranim impreuna in timp ce copii nostri la randul lor devin mama sau tata. Sa ne bucuram inca o data de nepotii... Sa avem o viata linistita si fericita, dupa ce murim amandoi sa fim in iad, tu regina iadului si eu un amarat de soldat ce lupta pentru a te apara. Sa ne amintim momentele frumoase petrecute unul langa celalalt. Imi doresc asta, Sakura.

I found the power. [SasuSaku] Iubire Imposibila 3.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum