Caut
Ce?
O caut pe Ea, te caut pe Tine
Să întregesc pe al meu sine,
Cu nuanța ochilor Tăi.
E zilnic o luptă, zilnic o expediție
Un conflict interior, exteorizat
Fără tranziție,
Fără o petiție
Unde să văd cine a semnat
Și cine în carnea cărții mele
Cu cerneală m-a blestemat.
Dar dilema nu-i în căutare
Ci-n necunoscut
În incertitudinea apăsătoare
Căci nici acum nu știu
Dacă te-am găsit sau dacă încă nu te-am văzut.
Și aș mai pribegi încă un secol
Prin priviri reci sau ademenitoare
Dacă ar însemna că la final
Spre sufletul tău îmi găsesc cărare.
Nu vreau să-mi cumpăr Norocul,
Căci cine o face,
Nu va rosti cuvântul pace
Și până la urmă o să-l vândă,
La preț redus, ca o osândă,
Uitând că uneori puțin e totul.
Așa nici eu nu vreau să cumpăr
Ochii altuiva, încă m-astâmpăr
Și te pândesc în sclipiri neîncetat,
Sperând să te nimeresc,
Precum soarta ceasului stricat.
Atâtea femei mi-au trecut prin viață,
Prin ochi,
Prin inimă,
Prin pat,
Toate însă au fugit precum o hoață,
Când zorii zilei s-au arătat.
Poate ai fost printre ele,
Și încă n-ai realizat
Că e timpul să te întorci
Și să returnezi ceea ce ai furat.
Poate va veni și ziua când,
Ochii tăi de fapt îi vor găsi pe ai mei
Și vom cumula totul într-un "deci"
Dar dacă vii, primul lucru ce-o să te-ntreb
E dacă o să pleci,
Cu teama că lacrimile mele nu mai spală,
Și fără ochii tăi,
Ai mei,
Se vor îngropa sub pleoape,
Vor adormi
Și nu se vor mai trezi în veci.
YOU ARE READING
Poems of the fallen
PoezieHave you ever felt imprisoned by your own mind? Have you ever started feeding on your own soul, hoping to achieve the sinister peace of a shallow grave? I feel like that, all the time, slowly sinking in the abyss of forbidden memories, sharp as...