"Cut cât luna strălucește mai tare, cu atât stelele din jurul ei vor face lafel."
Durerea poate fi motivare pentru mulţi, indiferent de specie. Aceasta te poate orbi, întunecându-ţi judecata în mod drastic. Asemenea lucru s-a întâmplat şi cu vestala...
Ao mă rugase să iau prânzul cu el, pentru a mă întreba mai multe despre planeta mea de proveniență, iar eu am acceptat, spre surprinderea lui.
Surprinzător, Ao poate fi o persoană interesantă şi amuzantă, după ce treci ce partea sa extrem de timidă şi introvertită. Pe lângă întrebările lui despre vestali şi planetă, îl interesă destul de mult şi viața mea personală, cea ce mă surprinde în mod plăcut. Acesta mi-a spus şi el o dorință de a sa: de a publica o carte despre diferitele specii ce se află în afara sistemului solar. Pe lângă asta, el este un artist desăvârşit (dovedit de nenumăratele schițe legate de alte forme de viaţă extraterestre), cât şi un chitarist priceput, ceva la care nu mă aşteptam.
Întorcându-ne de pe acoperiș, Ao continuă întrebările.
–Şi, cum e pe Vestroia? întrebă el, curios ca de obicei.
–Cred că vrei să spui Vestal. îl corectez eu.
–Nu, nu, nu – Vestroia.
–Hm.. Nu cred că am mers pe planeta asta, sincer.
–Oh, spuse el. Ciudat. Din câte spun zvonurile, vestalii au colonizat cândva Vestroia, din cauza resurselor limitate. Totuşi, au plecat inexplicabil pe planeta lor, acum miraculos de bogată. Mă gândeam că, poate, ştiai ceva despre asta.
–Nah. Scuze, Ao.
–Nu-i nimic. Zâmbeşte el timid.
–LUNAAAA!
Uite-o şi pe ea.
–Ea e...?
–Sora mea vitregă, spun eu exasperată de strigătele ei.
–HAIDE, LUNA, strigă cu toată puterea ce (nu) o avea, TREBUIE SĂ MERGEM ACASĂ! AU VENIT LIA, SARAH ŞI AMANDA!
Dându-mi o palmă zdravănă peste frunte, spun "la revedere" ştrumfului şi mă îndrept spre Katy.
***
Stând cu Ama-chan şi celelalte a fost... suportabil. Nu înțeleg de ce Lia şi Sarah îşi dau atâtea aere de prinţese sclifosite aici, căci nici una dintre ele nu va conduce Terra. De aceea o ador pe Ama-chan: e cu picioarele pe pământ şi îşi ştie locul, şi nu face mare tamtam din titlul ei.
Mă uit pe ceas şi observ că limba mică se aproprie de ora nouă. Am fugit spre camera mea, unde Spike mă aștepta. A trebuit să-l ignor, pentru a-mi face bagajul. Luasem o pereche de foarfece de pe biroul meu, mai apoi ascunzând-o strategic în hanoracul meu.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
–Spike, păzește camera!
Iar Spike luă poziția de patrulă, lăsându-mă pe mine să ies din casă, folosindu-mă de balconul spațios al camerei mele.
![Luna Grit: Originea unui delicvent [HIATUS]](https://img.wattpad.com/cover/106361259-64-k835045.jpg)