Fazele rigidităţii sunt:
faza de instalare: de la 2 la 12 ore post mortem, ordinea de instalare fiind cranio-
caudală iar în cazul membrelor dinspre caudal spre distal (legea lui Nysten). Rigiditatea învinsă
în această fază se reface; apare la 2-3 ore la musculatura feţei şi gâtului, la 6-12 ore la
membrele superioare şi trunchi, fiind predominantă la flexori şi la articulaţiile mici;
faza de stare: între 12-24 ore după instalarea morţii; în acest stadiu rigiditatea învinsă
mecanic nu se reinstalează;
faza de rezoluţie: după 24-48 ore rigiditatea dispare în ordinea instalării, fiind
completă în 3-7 zile postmortem.În decursul timpului s-au încercat o serie de explicaţii pentru a justifica ordinea de instalare
a rigidităţii cadaverice. Astfel, în 1950 Shapiro a emis ipoteza că fenomenul s-ar instala mai întâi
la articulaţiile acţionate de muşchi mici pentru că, de fapt, ar evolua în timp la fel pentru toţi
muşchii manifestându-se astfel mai repede la muşchii mai mici, pe care îi cuprinde mai repede,
decât la cei mari. După Kobayashi M. explicaţia ordinii de instalare a rigidităţii cadaverice poate
fi dată de structura diferit a muşchilor, în funcţie de histochimia enzimatică a acestora. Din acest
punct de vedere există mai multe tipuri de fibre musculare (în funcţie de cantitatea de ATP), iar
proporţia lor în structura muşchilor diferă de la o regiune la alta. La nivelul fibrelor musculare în
care cantitatea de ATP scade mai rapid post mortem, instalarea rigidităţii se face în timp mai
scurt şi durează mai puţin, aceste fibre crescând în proporţie în structura muşchilor în sens
cranio-caudal.
Instalarea, caracterele şi evoluţia rigidităţii cadaverice pot fi influenţate de diverşi factori:
rigiditatea rapidă apare în cazul toxicelor convulsivante (stricnină, cianuri), intoxicaţiilor
cu pesticide, bolilor convulsivante. Este descrisă rigiditatea de decerebrare (rigiditatea
cataleptică sau spasmul cadaveric) care imprimă cadavrului poziţia avută în momentul morţii;
apare în decapitare, zdrobirea capului, leziuni medulare, bulbare sau diencefalice, fulgeraţie,
dureri atroce.rigiditatea târziu instalată poate apare în intoxicaţii cu ciuperci, fosfor, în anemii.
Rigidităţile nu apar sau au rezoluţie rapidă în stări septice.temperatura crescută grăbeşte
instalarea şi rezoluţia rigidităţilor, cea scăzută încetineşte instalarea şi prelungeşte durata
rigidităţii;rigiditatea este influenţată de mediu (cald, umed, rece) şi de volumul de masă
musculară a cadavrului (dezvoltată, slabă).
Importanţă medico-legală: semn de moarte reală, indică timpul scurs de la deces,
păstrează poziţia cadavrului după deces şi uneori poate oferii indicii asupra cauzei medicale a
morţii.
5) Autoliza este o modificare cadaverică distructivă, precoce, ce are loc sub acţiunea
enzimelor proprii (hidrolaze lizozomale) şi în absenţa florei microbiene. Mecanism de
producere: urmare a hipoxiei prelungite apar modificări structurale ale membranei lizozomale
care devine permeabilă eliberând enzimele litice în interiorul celulei.
CITEȘTI
Medicina Legala -Disectii si Placere
RandomAm revenit cu o noua carte dupa muult timp de concentrare pe lene. Glumeam...Sper sa va placa.