STABILIREA MOMENTULUI MORŢII
Tanatocronologia apreciază data morţii şi perioada de timp scursă intre producerea
leziunilor şi instalarea decesului. In ceea ce priveşte stabilirea momentului morţii sunt de amintit:
incadrarea intr-un anumit interval este cu atat mai restransă cu cat examinarea
cadavrului se face mai rapid;
importanţa deosebită in cazurile de omucidere.
Categorii de criterii pentru aprecierea datei morţii:
1) Studiul morfologiei cadaverice: criteriul cel mai vechi şi cel mai valoros; semnele
morţii reale devin manifeste in 3-6 h, dezvoltare completă in 12-24h; cele mai importante sunt
lividitatea şi rigiditatea.
Astfel, in funcţie de timpul scurs de la instalarea morţii se constată:
1-3 ore: incepe răcirea cadavrului (cu 1 - 3oC);
apar lividităţile cadaverice ce dispar la digitopresiune;
rigiditate cadaverică la muşchii feţei şi la articulaţiile temporomandibulare;
3-6 ore: incepe deshidratarea, aspect opalescent al corneei, apariţia pergamentării
pe scrot;
lividităţi extinse, dar dispar la digitopresiune;
rigiditate cadaverică la cap şi gat, incipientă la membrele superioare (se
reface la invingere mecanică);
autoliza incepe in mucoasa gastrică, rinichi, suprarenale.
6-12 ore: lividităţi extinse, pălesc la digitopresiune;
- rigiditatea cuprinde membrele superioare şi se reface la invingere mecanică.
12-24 ore: lividităţile nu dispar la digitopresiune;
- rigiditatea se generalizează, nu se reface după manopere mecanice.
24-72 ore: lividităţile nu dispar la digitopresiune; rigiditatea este pe cale de
rezoluţie (completă după 48-72ore); apare putrefacţia: pată verde iliacă dreaptă, circulaţie
postumă (după 36h).
>72 ore: evoluţia putrefacţiei este dependentă de factorii de mediu şi
de factori individuali: putrefacţia incepe la 24 ore; mumificarea incepe la 30 de zile şi este
completă după maimult de 2 luni; adipoceara incepe la 30 de zile şi este completă după mai mult
de 6 luni.
2) Studiul modificărilor oculare: foarte utilizate - indicii destul de importante; apariţia
petei Liarche (6-8 h); persistenţa reflexului pupilar (4h la atropină, 8h la pilocarpină).Studierea unor procese fiziologice: aspectul conţinutului gastric: oferă date
orientative: stomac gol = deces > 6-8h°din momentul consumului ultimei mese (ancheta trebuie
săreconstituie date referitoare la ultima masă, ora, in ce a constat) timpul destaţionare in stomac a
diferitelor alimente depinde de viteza lor de digestieşi eliminare; se pot obţine date extrem de
precise. Astfel, se consideră călaptele se digeră in 2 ore, ouăle in 3 ore, cartofii in 4 ore, varza in
5,friptura in 6, sardelele in 7. Există şi factori individuali care modifică aceştitimpi, precum şi
factori situaţionali: ulcerul gastric, traumatismul craniocerebral; gradul de plenitudine al vezicii
urinare: in condiţii obişnuite vezicaurinară se umple pe parcursul nopţii.
4) Metode de tanatochimie: determinarea modificărilor pe care le suferă diferite substanţe
in sange, LCR, alte umori şi in unele organe după moarte; metode valoroase in primele 15h,
valoare relativă 15-30h iar peste30h nu pot fi luate in considerare.
5) Metode moderne de tanatoenzimologie
6) Alte criterii: modificări de pH: pH-ul creşte după deces devenind apoi alcalin (amine de
putrefacţie, amoniac); glicogenul hepatic: in mod normal dispare la 10 h de la instalarea morţii;
analizarea aspectului microscopic al plăgilor (al fragmentelor recoltate din buzele plăgilor):
marginaţia leucocitelor este evidentă la 30 de minute de la producerea leziunii, hematiile se
decolorează in primele 2-3 zile; după 3 zile apar histiocitele cu pigment sangvin, hemosiderina
apare la 6 zile.
I
CITEȘTI
Medicina Legala -Disectii si Placere
РазноеAm revenit cu o noua carte dupa muult timp de concentrare pe lene. Glumeam...Sper sa va placa.