Medicina Legala -Disectii si Placere

Stabilirea mortii

STABILIREA MOMENTULUI MORŢII

Tanatocronologia apreciază data morţii şi perioada de timp scursă intre producerea

leziunilor şi instalarea decesului. In ceea ce priveşte stabilirea momentului morţii sunt de amintit:

incadrarea intr-un anumit interval este cu atat mai restransă cu cat examinarea

cadavrului se face mai rapid;

importanţa deosebită in cazurile de omucidere.

Categorii de criterii pentru aprecierea datei morţii:

1) Studiul morfologiei cadaverice: criteriul cel mai vechi şi cel mai valoros; semnele

morţii reale devin manifeste in 3-6 h, dezvoltare completă in 12-24h; cele mai importante sunt

lividitatea şi rigiditatea.

Astfel, in funcţie de timpul scurs de la instalarea morţii se constată:

1-3 ore: incepe răcirea cadavrului (cu 1 - 3oC);

apar lividităţile cadaverice ce dispar la digitopresiune;

rigiditate cadaverică la muşchii feţei şi la articulaţiile temporomandibulare;

3-6 ore: incepe deshidratarea, aspect opalescent al corneei, apariţia pergamentării

pe scrot;

lividităţi extinse, dar dispar la digitopresiune;

rigiditate cadaverică la cap şi gat, incipientă la membrele superioare (se

reface la invingere mecanică);

autoliza incepe in mucoasa gastrică, rinichi, suprarenale.

6-12 ore: lividităţi extinse, pălesc la digitopresiune;

- rigiditatea cuprinde membrele superioare şi se reface la invingere mecanică.

12-24 ore: lividităţile nu dispar la digitopresiune;

- rigiditatea se generalizează, nu se reface după manopere mecanice.

24-72 ore: lividităţile nu dispar la digitopresiune; rigiditatea este pe cale de

rezoluţie (completă după 48-72ore); apare putrefacţia: pată verde iliacă dreaptă, circulaţie

postumă (după 36h).

>72 ore: evoluţia putrefacţiei este dependentă de factorii de mediu şi

de factori individuali: putrefacţia incepe la 24 ore; mumificarea incepe la 30 de zile şi este

completă după maimult de 2 luni; adipoceara incepe la 30 de zile şi este completă după mai mult

de 6 luni.

2) Studiul modificărilor oculare: foarte utilizate - indicii destul de importante; apariţia

petei Liarche (6-8 h); persistenţa reflexului pupilar (4h la atropină, 8h la pilocarpină).

Studierea unor procese fiziologice: aspectul conţinutului gastric: oferă date

orientative: stomac gol = deces > 6-8h°din momentul consumului ultimei mese (ancheta trebuie

săreconstituie date referitoare la ultima masă, ora, in ce a constat) timpul destaţionare in stomac a

diferitelor alimente depinde de viteza lor de digestieşi eliminare; se pot obţine date extrem de

precise. Astfel, se consideră călaptele se digeră in 2 ore, ouăle in 3 ore, cartofii in 4 ore, varza in

5,friptura in 6, sardelele in 7. Există şi factori individuali care modifică aceştitimpi, precum şi

factori situaţionali: ulcerul gastric, traumatismul craniocerebral; gradul de plenitudine al vezicii

urinare: in condiţii obişnuite vezicaurinară se umple pe parcursul nopţii.

4) Metode de tanatochimie: determinarea modificărilor pe care le suferă diferite substanţe

in sange, LCR, alte umori şi in unele organe după moarte; metode valoroase in primele 15h,

valoare relativă 15-30h iar peste30h nu pot fi luate in considerare.

5) Metode moderne de tanatoenzimologie

6) Alte criterii: modificări de pH: pH-ul creşte după deces devenind apoi alcalin (amine de

putrefacţie, amoniac); glicogenul hepatic: in mod normal dispare la 10 h de la instalarea morţii;

analizarea aspectului microscopic al plăgilor (al fragmentelor recoltate din buzele plăgilor):

marginaţia leucocitelor este evidentă la 30 de minute de la producerea leziunii, hematiile se

decolorează in primele 2-3 zile; după 3 zile apar histiocitele cu pigment sangvin, hemosiderina

apare la 6 zile.

I