Mâine va fi ieri

Capitolul 2

Tudor e un băiat deştept. Şi-a dat seama că mama lui suferă ,e mai mereu tristă. Un copil educat şi respectuos. Este blond ,normal îşi moşteneşte amândoi părinții, are părul ondulat ca şi Felicia şi ochii de un albastru senin ca şi ai lui Petru.Tudor este o combinație reuşită între Petru şi Felicia.

Îşi iubea părinții enorm ,era prea mic să înțeleagă, dar simțea că e ceva ce menține o tristețe în casă şi de ce tatăl lui nu era acasă.

-Mami ,unde este tati,de ce nu vine la noi?mereu la auzul acelor cuvinte încremenea .

-Este plecat la lucru sigur se întoarce în curând.

-Dar a trecut mult timp de când nu l-am văzut ,vreau să-l văd.

-Bine ,să-l vedem amândoi o să vină îți promit.

Nu mai ştia ce să zică ,nu mai putea să facă nimic ,cerul parcă se prăbuşea pe ea.

A fugit repede la baie în timp ce Tudor se uita la desene. S-a închis acolo şi a început să plângă. A plâns până nu a mai avut lacrimi.Simțea că nu poate să respire .

De la divorț trecuse o lună şi el nu o sunase deloc .Ea nu vroia să-l sune sub nicio formă.Era disperată, făcea ca fetişcanele din liceu care erau părăsite de băiețaşii ăia răi.

L-a dus pe Tudor în camera lui şi s-a dus la ea în cameră s-a pus în pat şi a luat în brațe cămaşa lui Petru care şi-o lăsase acolo .Şi acum mai era puțin parfum pe ea şi îl simțea din ce în ce mai puțin .Trebuia să-l uite să-şi vadă de viața ei .

-Nu mai pot!a urlat în pernă cât a putut de tare.

A adormit uitându-se în gol prin camera pustie. Îşi imagina cum Petru era lângă ea şi o săruta ,o mângâia, o atingea,o făcea să simtă o mare plăcere. Când îi simțea părul de pe pieptul lui pe pieptul ei ,printre sâni, se simțea extravagant.Deja o luase razna, se excitase singură gândindu-se la el .Doamne când se gândea că poate chiar acum îi satisface acele plăceri domnişoarei, îi venea să vomite.

Petru ,zilele astea a fost cam ocupat cu mutarea Soniei la el.Acea femeie l-a înnebunit total ,dar nu o iubea.
Se gândea la Felicia ,îi era silă de ce făcuse şi ştia că ea nu-l va ierta pentru ce a făcut.Se gândea la copil ,la ce ştie el,spera ca Felicia să-i ascundă adevărul ,să-l protejeze.

Se simțea cel mai trist om de pe pământ. Nu ştie cum, dar Sonia îl scotea din atâtea gânduri, se pare că simțea ceva pentru el ,dar de fapt ea doar banii îi dorea de la el. Era genul de femeie care ar face orice pentru bani.

Petru simțea ceva pentru acea femeie de aceea a ales să o aducă acum la el acasă.Îi făcea toate poftele trupeşti acea fată.

Gândul lui tot la Felicia rămânea, tot la femeia care îl cunoaşte cel mai bine ,la femeia pe care încă o iubeşte din toată inima.

Uitându-se în oglindă după ce făcuse un duş, şi-a zis în minte.
"Mâine o voi suna ,sau poate o să merg să-i văd.Nu mai pot de dorul lor ,dar tot ce ştiu e că Felicia nu mă va ierta ,iar eu nu am o explicație bună nici acum să-i dau?Oare fac bine  că am lăsat -o pe Sonia să se mute aici ?Oare Felicia mă va lăsa să-l  văd pe Tudor? Oare ea mă va ierta ,ma mai iubeşte ?Doamne cât de prost sunt ,aş da orice să pot să fac lucrurile să revină la normal,dar mâine neapărat trebuie să vorbesc cu ea ,am să o aştept când iese de la Universitate. "

Multe gânduri nu-i dau pace .Dar diavolul de Sonia îl aşteptă goală în pat.Şi ce putea urma decât un sex sălbatic între cei doi .

Ce singuri se simțeau amândoi dacă nu se aveau unul pe altul.Dar acum e prea târziu ,Felicia era convinsă că nu o să-l ierte, dar ceva în ea o îndemna la acel lucru ,iar Petru era convins că Felicia nu-l va ierta, dar totuşi avea o speranță .