Volumul III- Gemenii Hateway *Frăția*

Capitolul VIII

Mi-am deschis brusc ochii in obscuritate. Capul imi vajaia, iar zgomotul infernal al muzicii nu ajuta cu nimic. Clipeam des pentru a imi obisnui ochii cu intunericul, cu mediul in care ma aflam. Mi-am trecut degetele peste asternut, constatand ca ma aflam pe un pat in camera cuiva. Incercam in zadar sa imi amintesc cum ajunsesem in aceasta ipostaza tulburatoare.  Eram o fata cuminte, nu era asbolut nimic de amintit. Si totusi... simteam ca uit ceva. 

Am avut intentia de a ma ridica in capul oaselor, dar o ameteala crunta imi lua in stapanire trupul. Eram ametita, confuza, euforica. Atmosfera, intunericul, totul imi trasnmitea o stare aparte, o stare pe care nu o mai simtisem inainte. Cu o sfortare, m-am ridicat in picioare, sprijinindu-ma cu toata greutatea pe clanta in speranta de a o deschide. Am oftat enervata, constantand ca incercarea mea a esuat. Sa fi fost oare incuiata? Am inceput sa bat cu putere, sa strig, spre a acoperi muzica. M-am lasat sa ma ''scurg'' pe usa, inchizand ochii. De ce eu..? Dintre toate acele modele, dive si majorete pe deasupra, de ce tocmai eu? Kayn si Maya... nici macar gravitatea numelui sau nu e compatibila cu a mea. 

Cat timp am stat pierduta in propriile-mi ganduri, cineva de pe partea cealalta a usii se pare ca mi-a auzit strigatele. M-am ridicat in picioare, urmarind o fata blonda cum patrunde in incapere. Respira sacadat, iar parul sau era ravasit pe toata fata. Mi-am ridicat o spranceana. 

-Cum ai resuit sa deschizi aia? 

Tresari la vederea mea, ca si cum doar ce ma vazuse si se aseza pe pat. Purta o geaca de piele cu un numar mai mare, si o pereche de blugi rupti negri. 

-Ai incercat sa tragi in loc sa impingi? 

M-am scarpinat in cap, simtindu-ma brusc extrem de ametita. Tocmai avusesem o lupta cu o usa si ea castigase... Fata dinaintea mea isi framanta palmele, parand extrem de agitata. Am analizat-o din cap pana in picioare, privirea oprindu-mi-se pe ochelarii sai de soare. 

-Hm... tu vezi ceva prin aia? 

-Oh.. nici nu am realizat ca ii aveam inca pe ochi!

Am urmarit-o cum ii lasa pe pat, putandu-i zari ochii pentru prima oara. Avea rimelul intins, ca si cum trecuse prin lupte seculare pana sa poata ajunge la mine. I-am intins mana dreapta.

-Maya. 

Incerca sa zambeasca, strangadu-mi mana cu stangacie. 

-Mary. 

Si atunci, in obscuritatea acelei incaperi, cu muzica urland si lumina lunii stracurandu-se timid prin fereastra larg deschisa, a luat nastere o prietenie. 

-Deci spune-mi... Acest David, il placi nu?

Rosi, ridicand din umeri. 

-Si daca l-as placea, ce ar fi diferit? Oricum pentru el nu sunt nimic mai mult decat un joc, o distractie...

M-am incruntat, punandu-i o mana pe umeri. 

-Atunci de ce ai vrut sa vii aici? 

-Sa incerc... Trebuia sa incerc. Cine stie. 

Usa se dadu la un moement dat de perete, lasand u multitudine de fasciculi enervanti de lumina sa patrunda nestingheriti in camera. Ne-am acoperit ochii cu palma, inceracand sa zarim ce se afla dincolo de usa.  O silueta prindea incet, incet contur. Am auzit-o strigandu-l. David. 

-Aici erai. Te-am cautat peste tot...

Ranji, intinzandu-se sa o apuce de mana. Ea se lasa ridicata si cuprinsa in brate. Se vedea ca era pe jumatate speriata, pe jumatate euforica. O intoarse cu spatele la el, soptindu-i ceva la urecehe. Nu am putut auzi nicio boaba, dar buclele sale blonde fusesera infasurate pe mana tipului si apoi trase in asa fel incat sa ii aduca ei chipul cat mai aproape de al sau. M-am incruntat, ridicandu-ma in picioare. 

-Hey, tu! Nu crezi ca iti permiti cam multe?! 

Ma privi cu aroganta, impingandu-ma usor in spate cand am avut intentia de a ma apropia de ei. 

-Shh... Kayn se va acupa de tine imediat, nerabdatoareo! Nu mai cauta sa strici distractia celorlalti. 

Imi facu cu ochiul, sarutandu-o pe Mary pe gat scurt. Imi facu semn cu mana in semn de ramas bun, conducand-o pe blonda afara din camera de mana. Culmea era ca fata mergea de buna voie si nesilita de nimeni. 

-De ce mergi cu el!?

Am vazut-o cum mimeaza usor din buze:''Il iubesc.'' Dupa cateva secunde de privit gol in urma lor, m-am hotarat in sfarsit ca voiam sa salvez aceasta faptura de la o soarta nu tocmai in regula. Te orbeste dragostea asta... te face irational, credul, nesabuit. Ar fi ideal daca am putea sa imbinam acest sentiment complex si cu un pic de ratiune. Le-am privit siluetele cum dispar usor in multime, in incapacitatea mea de a urmari pe cineva. Erau prea multe trupuri, prea multe persoane umpland pana la refuz o incapere larga, o sufragerie veche, a carei mobila de odinioara fusese inlocuita de butoie de bere, canapele si fotolii. Intr-un colt se afla un bar inalt, colorat intr-un alabastru bolnavicios. In aer plutea un iz puternic de alcool si fum de tigara. M-am uitat in jur deznadajduita, constatand ca ii pierdeusem pe cei doi. M-am urcat pe unul din scaunele inalte de la bar, ceran o sticla de bere. Nu ma puteam numi o bautaoare inraita, dar situatia o cerea. Am dat pe gat lichidul galbui, zarind in departare o usa. Maruntaiele mi-au fost incalzite, iar acea licarire de speranta se aprinse din nou.Bun, trebuia doar sa scap de aici inainte sa ma gaseasca Kayn. M-am strecurat intr-acolo, constantand ce bineinteles stiam dinainte sa fi verificat. Incuiata. Am terminat sticla, abandonand-o intr-un colt mai ferit. Un tip in costum trecu cu o tava cu pahare de bautura. L-am oprit, luandu-i tava din mana. Am inceput sa asez paharele pe jos langa mine, iar dupa ce tava fu golita, i-am inapoiat-o. Baiatul zambi, facandu-ma sa imi dau seama ca il cunosteam.... Era din grupul lui Ed. Toti erau. Imi facu cu ochiul, disparand in multime. Ma simteam privita... ca si cum Kayn isi pusese echipa de maimutoi sa ma spioneze. Am dat paharele pe gat, continuand sa inaintez. Aceleasi imagini...aceleasi sunete. Muzica rock, alcool, strigate, dansuri indecente, saruturi murdare, iar eu ma simteam din ce in ce mai ametita. Stii cum se spune, cand nu poti scapa dintr-o situatie, accept-o. I-am luat paharul cuiva din mana, dandu-l pe gat dintr-o inghititura. Ma clatinam, eram euforica. Ma miram cum de nu m-a gasit inca. Ce mai asteapta? Sa ma ofer de buna voie? M-am strambat, sprijinindu-ma de o usa la intamplare de pe holul ce din pozitia mea parea interminabil. Apoi l-am vazut inaintand pe hol... Purta o camasa neagra descuiata in intregime la nasturi, era descult si infricosator. In ciuda tuturor acestor aspecte, inima mi-a luat-o la goana, am inceput sa tremur. Zambi, flamand, nerabdator. Mi-am oprit ochii pe buzele sale, intrebandu-ma ce gust are paradisul. Bratele sale se miscau relaxate pe langa corp in timp ce se apropia chinuitor de incet. Imi dadea timp sa incerc sa scap... Eram o prada, iar el isi adora rolul de pradator. Se linse pe buze, trecandu-si degetele usor peste perete. Am inceput sa bat in retargere, fara sa ma intorc, fara sa risc sa pierd vreo clipa a existentei sale, vreo respiratie,vreo privire. El era dovada vie ca arta avea atat de multe forme...  M-am impideicat la un moment dat, incnind la impactul cu podeaua. Rase, asezandu-si picioarele unul in fiecare parte a trupului meu. Asa, stand in picioare era de mii de ori mai impunator ca mai devreme. L-am urmarit cum imi intinde mana pentru a ma ajuta sa ma ridic. L-am muscat de deget, recapatandu-mi echilibrul fara ajutorul sau. Mai multe rasete, mai multe detalii perfecte ce prindeau contur pe chipul sau. Cu cat il priveam mai mult, cu atat doream sa il analizez si mai mult. Ati avut vreodata dorinta de a opri timpul doar ca sa puteti privi atent o persoana, pentru a o cunoaste fara a parea ciudat?

Mi-am simtit trupul lipit de o usa si atunci am stiut ca urmarirea incetase. M-am lasat pe spate, simtind incuietoarea cum cedeaza. Kayn ma prinse de mijloc inainte sa cad, tinandu-ma in aer, la o dinstanta neglijabila de chipul sau. 

-De ce esti atat de speriata?

Am inghitit in sec, dandu-mi seama ca tremuram. 

-Nu sunt speriata. 

Ranji, inchizand usa din urma sa cu piciorul.