Volumul III- Gemenii Hateway *Frăția*

Capitolul XIII

                     Kayn

"Nu o voi lăsa pana ce nu mă iubește."

Își puse ambele maini peste ochi, respirand greu. Puteam deduce ca e speriata din tremurul pe care încerca cu atata ardoare sa îl ascundă. Mi-am muscat buza, trăgând-o spre mine.
Încă nu era dispusa sa se lase cu totul. Era nehotărâta și asta mă nemulțumea.
M-am ridicat de pe ea, scoțând obișnuită sticla de vodcă pe care o caram după mine la fiecare ocazie de genul acesta. Il numeam jocul meu... Aveam o anume slăbiciune pentru virgine, poate de asta și creasem frăția.
-Asa nu merge... hai sa jucam un joc, May!
Am scos dopul cu dinții, luând prima înghițitură. Lichidul incolor îmi încălzi fiecare coltisor al ființei, sporindu-mi dorinta deja existenta. Încă de când am văzut-o am dorit-o în cel mai simplu mod posibil, fără eternele complicații emoționale.
Mă fixa cu privirea. Ii atrasesem atenția.
-Nu mai vrei sa...
I-am asezat un deget usor pe buze.
-Shh... Ai răbdare. Regulile sunt simple, de fiecare data cand iti vine randul trebuie sa iti dai câte ceva jos. Dacă nu vrei, trebuie sa iei o gura din asta. Contez pe faptul ca vrei sa fii treaza când se întâmplă.
I-am făcut cu ochiul, dându-mi tricoul jos. Privirea ei se plimba flamanda pe abdomenul meu, ca apoi sa caute sprijin în ochii mei. Vulnerabilitatea ei mă făcea sa mă simt încă și mai dominant, mai influent. Era bizar cum o namila de om ca mine avea nevoie sa se simtă dominant și prin starea celuilalt, nu numai prin vizibilele diferențe fizice.
Cum anticipasem, își dădu jos sosetele. Am oftat teatral, scapand de pantaloni. M-am delectat cu privirea ei curioasa, chiar daca in cort atmosfera era obscura, la fel ca în camera de aseară.
-Tu... n-ai deloc de gând sa bei, nu?
Am dat negativ din cap, urmărind-o cum își da jos pantalonii. Formele coapselor sale se arcuiau delicios în întuneric. M-am lins pe buze, lasand linistea sa amplifice starea ei de nervozitate. Eram aproape gata, pe jumătate gol, cu o pereche de boxeri și niște sosește. Racoarea nopții se lovea plăcut de pielea mea. Mi-am scos sosetele cu mișcări lente, urmărind-o cum soarbe din sticla. Scapase de sutien odată cu bluza, iar acum ne aflam amândoi în aceeași ipostaza, cu o singura piesa vestimentara disponibila. Am băut și eu, doar ca sa o enervez puțin. Așa s-au desfășurat următoarele doua minute, gura după gura, jumatate de sticla se dusese.
La următorul meu rand, am decis ca devenisem mult prea nerabdator pentru încă o runda de pasează sticla. Mi-am abandonat boxerii într-un colt al cortului, întâlnindu-i privirea. Am constat mulțumit ca nu mai încerca să își ascundă dorinta. Ochii ei erau ațintiți acolo unde trebuia.
Lua o gura de băutură, ca apoi sa scape și ea de ultima piesa vestimentara. Ii ivarti pe deget, înainte sa îi arunce cu precizie lângă ai mei. Se așeză de buna voie în poala mea, cu picioarele încrucișate

                        Maya

  " Avea niște ochi de-a dreptul diavolești."

Contactul cu pielea sa fu perfect, de parcă eram făcuți unul pentru celălalt. Era cald și primitor, mă indemna sa renunț cu totul la rațiune. Imi promitea din priviri ca totul va fi bine, iar eu l-am crezut.
Mă lasă pe spate, așezându-se deasupra mea. Mana mea își găsi adăpost în parul sau bogat, ca apoi sa coboare pe chipul sau brăzdat de lumina lunii. În ochi avea stele, galaxii întregi de lumina și nemărginire. Il simțeam venit de departe, dintr-o alta dimensiune. Nu seamănă a om, cel puțin nu în aceasta stare.
-Săruta-ma...
"Potolește focul din mine!" as fi vrut sa strig, dar eram convinsa ca acele doua cuvinte rostite fuseseră de ajuns. Știam ca îmi asum un risc. Riscul de a deveni dependenta de iubirea lui. Limbile noastre dansau din nou, suav, lent.
-Esti gata? rosti deasupra mea.
Am aprobat, urmărindu-l cum rupe cu dinții ambalajul unui prezervativ. Brusc, m-am mai calmat. Zambi.
-Vrei sa îl pui tu?
M-am bâlbâit.
-Um... eu... il voi rupe probabil.
-Data viitoare.

Îl simțeam periculos de aproape de mine într-un mod pe care nu îl mai experimentasem niciodată. Chiar dacă era încă la intrare, pulsul meu o luase razna. Un geamat, liniște ambientala,durere, o singura persoana. Eu și el devenisem un tot unitar. Mi-am inchis ochii, arcuindu-mi spatele.
Artificii, scântei, transpirație și o satisfacție greu definit.
-Te iubesc...
Am spus-o pentru ca am simțit nevoia... am spus-o pentru ca în sfârșit aveam curajul sa îmi exteriorizez trăirile din ultimele zile. Fusese o procedura rapida, începută cu o ura profunda, transformată apoi în curiozitate și, in sfârșit, dorinta.
L-am simtit ranjind peste mine.

Mi-am lăsat capul și mai mult pe spate. Kayn căzu respirand sacadat lângă mine, dar nu înainte sa mă sărute pe frunte.
-Ai fost minunata..., au fost ultimele cuvinte ale acelei seri, înainte sa adormim amândoi îmbrățișați.

N.A: Acesta este cu adevărat cel mai scurt capitol al cărții, tocmai pentru ca am vrut sa includ numai scena aceasta aici. :))

Mă gândeam la un moment dat sa o șterg. Voi ce părere aveți? Au fost de ajuns primele doua volume și al treilea e cam în plus?