Orasul amintirilor - Jungkook ff

Capitolul 8

~Jungkook POV~
Eram in fata pădurii Scotts. I-am adunat pe toti cei in care pot sa am incredere. Erau Jin, Namjoon, Hoseok, Yoongi, Jimin, Taehyung, Jessica si iubitul ei Chen.
Jk-Suntem toti?!
Nj-Da!
Jk-Bun!
Jm-Acum, ai putea sa ne spui ce a fost asa de urgent de a trebuit sa vin aici la ora 6?
Jk-Y/N a dispărut...
Th-Cum?
Jk-Hyung...e doar vina mea.
Yg-Stupidule ce i-ai facut?!
Jk-Hyung...
J-Calmeazate Yoongi! Probabil ca trebuie sa ne explice acum.
Am inceput sa le povestesc tot ce s-a intamplat si de ce a plecat Y/N. Le-am povestit despre cercetariile noastre. Despre visele ei. Despre tot...
Ii vedeam pe toți...asa de triști...asa de răniți...cu ochii in lacrimi.
Jk-Cam asta e tot...
Yg-Nesuferitule!
Si imi incasez un pumn de la Yoongi.
J-YOONGI!
Daca nu intervenea Jin probabil ca imi mai incasam câțiva. Oricum buza imi sângera deja. Si totuși durerea din inima mea era mai mare.
J-CE TE-A APUCAT ACUM??!!
Yg-NU VEZI CE SE INTAMPLA! DOAR DIN CAUZA LUI!
J-DOAR PENTRU CA O IUBEȘTE ASTA NU ÎNSEAMNĂ CA TREBUIE SA FACI ASA!
Yg-HYUNG! STIU! DAR...
Era prima oara...prima oara cand l-am vazut pe Yoongi sa plângă.
Th-Jungkook esti bine?
Jk-Da, hyung.
Ma ajuta sa ma ridic de jos.
Jk-Chen?
Ch-Da?
Jk-Scuze ca a trebuit sa te bagi in asta...
Ch-E ok. Am lucrat ani de zile pe cazul asta.
Jk-Esti sigur ca poti sa ma ajuți?
Ch-Da!
Jk-Bine.
Hs-Si? Ce plan ai?
Jk-Nimic...ma duc dupa ea chiar daca asta înseamnă sa mor...
Hs-Esti nebun?
Jk-Nebun dupa ea!
Jm-Deci nu ai nimic?
Jk-Ba da...
Le-am spus planul pe care il am si dupa am inceput sa il punem in aplicare.
Tot ce trebuia sa facem era sa legam niste sfori de copacii din afara padurii si apoi noi sa ne legam de sfori. Nu mergeam toți. Asta urma sa facem...sa tragem la sorți pentru cei care o sa ramana si cei care o sa intre in padure.
Jk-Bine! Deci noi suntem noua! Patru dintre noi o sa intre iar restul de cinci raman! Inteles!
All-Daa!!
Jk-Eu intru sigur! Deci inca trei!
Am decis sa ne jucam piatra-hartie-foarfeca.
In padure trebuia sa intru eu, Chen, Taehyung si Jessica.
Jk-Jessica mai bine ramai.
Js-De ce? Nu!
Ch-Baby asculta-l pe Jungkook. E mai bine așa. E periculos inauntru si nu vreau sa patesti ceva. Nici tu nici copilul.
Jk-Copil?
Js-Surpriza...cred...
Jk-Jessica esti însărcinată?
Js-Hehe...
Jk-Deci Jessica ramane! Cine mai vine?
J-Vin eu!
Jk-Hyung esti sigur?
J-Da!
Dupa ce am descis cine intra in padure am intrat.
Era asa întuneric si o ceață groasa prin care nu puteam sa vad nimic.
Dupa cateva minute mi-am dat seama ca nu mai era nimeni pe langa mine.
Jk-Super...m-am rătăcit
Trag odata de franghie sa vad daca mai e legata si observ ca am gasit capatul...
Jk-Si mai bine! Acum nu mai stiu nici sa ma întorc!
Incep sa ma uit prin jur si nu observ nimic. Eram intr-un punct mort.
Tot ce imi mai ramanea era sa incerc sa caut din nou orasul.
Treceam pe langa copaci si toți păreau la fel.
Incercam din răsputeri sa o caut pe Y/N.
Jk-Y/N???!!! Y/N??!!!!
Strigam încontinuu sa vad daca sa aude ceva.
???-Aici!!
Aud o voce care perea sa fie a ei.
Jk-Y/N!!
Si apoi incep sa fug spre ea dar imi amintesc ca pădurea nu e una obișnuită si poate sa te păcălească.
Ma opresc in locul unde eram si observ ca eram in același loc.
Ma plimb putin si observ ceva ce imi aduce aminte de trecut.
Era un copac. De copac era legată o panglică...roz...
Imi aduc aminte de prima oara cand am fost aici. Y/N a legat panglica ca sa știm pe unde mergem. Daca imi aduc aminte de drumul facut atunci poate ca o sa pot ajunge iar in oraș.
-Dupa 2 ore-
Nici nu mai stiu unde sunt. Am mers ore in sir si nu am ajuns niciunde. Sunt in același loc de nici nu stiu cand.
Simt ca înnebunesc. Si cu toate astea trebuie sa o gasesc pe Y/N. Eram asa de disperat incat am început sa plang si sa tip. Nu stiam unde sunt si eram pe cale sa o pierd si pe Y/N.
Jk-NU! Trebuie sa o gasesc!
Am intrat printre copaci si l-am vazut.Era uimitor. Nimic nu parea sa se fii schimbat. Problema era ca era de partea cealalta a prăpastiei langa care ma aflam.
Am luat-o usor pe langa marginea prapastii si am ajuns in locul in care mi-am promis ca nu mai intru. Trebuia sa trec peste podul de lemn ca sa ajung la intrarea in oras.
Am reușit cumva sa trec de pod si am ajuns la intrarea in oraș.
Jk-Acum e acum...
Era cea mai grea parte. Daca reuseai sa treci de padure trebuia sa fii sigur ca orasul nu o sa te lase. Acesta este locul in care a murit Jisung...
Jk-Y/N...vin dupa tine!
Si asa am intrat in oras...
~Y/N POV~
Y/N-Unde,unde sunt?
???-Hey Y/N! Ti-a fost dor de mine?
Ma intorc si nu imi cred ochiilor...
Y/N-C-cum?
???-Te-am gasit...