Satul Blestemat 3-Suflet Rătăcit

Capitolul 3.Întâlnirea părinților

Bella P. D. V.

Sebastian avea dreptate. De când au fost mici Noah și fiica mea nu au putut sta separați. Mereu când se certau nu rezistau mai mult de 2 ore fară să se ia în brațe unul pe altul.
-Sebastian are dreptate. spune nepotul meu Addam.
-De când erau mici erau inseparabili. le adresez și eu două vorbe nepoților mei.
-Bine, dar aveți grijă de fetița mea. îi avertizez eu pe toți și le fac un semn să plece.
-Angie, Alec, Alexandra, Natan, Adrina, Austin, Alessia, Chad ,Zek, Anne, Jak, Allissia, Jack, Aloys, Adrian, Annia, Max, Sarah, Adam, Maddie. îi strig eu pe toți părinții copiilor din casa asta.
-Ce e Bella? mă întreabă Max.
-Ceva nu e în regulă cu copii ăștia. le spun eu prietenilor mei de o viață.
-La ce te referi, șefa? spune Angie, mama lui Sebastian și fosta mea secretară pe vremea când eram în mafie.
-Kayla și Noah nu s-au mai certat de când avea 4 ani, dar să și țipe unul la altul e o premieră. le spun eu.
-Cred că Bella are dreptate. afirmă Sarah.
-Eu cred că acești copii încearcă să găsească ceva. Nu va dat nici unul dintre ei cel mai mic indiciu despre așa ceva? îi întreb eu pe cei din salon și toți stau parcă o mie de ani pe gânduri.
-Ba da, spune tata, într-o zi au venit la mine și m-au întrebat de Harry.
La auzul acelui nume mai că-mi dau lacrimile. Nu a mai pomenit nimeni de Harry, Kayla și Diego în casa asta, în afara faptului că pe fiica mea o cheamă Kayla.
-Dacă stau bine să mă gândesc, începe și Angie să spun, Stephanie și mai mulți dintre copii au venit la noi să ne întrebe ceva, dar nu au mai vrut după ce am stat de vorbă. încheie Angie.
-Bella, avem o problemă. spune Alessia, sora mea cu o față speriată.
-Ce e Ale? întreb mirată.
-Imediat ce am auzit țipete am coborât de la etaj, iar atunci Kayla avea 4 poze în mână și fugea plângând, iar Noah a apărut după ea cu o față ciudată. Toți copii veneau din.....
-De unde Ale? o întreb pe sora mea care a încremenit.
-Pod..... spune Alessia și fugim toți spre pod.

Intru în pod și văd lada mea deschisă. Cutia cu amintirile trecutului meu întunecat era deschisă. M-am trântit lângă cutia mea și vreau să văd dacă lipsește ceva de acolo.
-Lipsește ceva, Bella?? mă întreabă Alec.
-Doar niște poze, dar va trebui să mutăm cutiile de aici înainte te să afle mai multe și deasemenea ar trebui să toate cutiile voastre împreună cu a mea vor pleca la un depozit.
-Așa e cel mai bine! anunță Chad.
-Singurele lăzi care vor rămâne în seiful meu sunt cele cu amintirile de la răposații Kayla, Diego și Harry. spun eu.
-Luați lăzile, iar eu și Adrien ne vom asigura că niciunul dintre copii nu iese până nu le trimiteți de aici. le spun eu. Vă va ghida tatăl meu către depozit. Spuneți că mergem la depozitul N. închei eu.
Eu și Adrien mergem fiecare la câte un etaj. Eu la primul unde sunt toți băieți la o "reuniune " în camera lui Landrew și Andrew, iar la al doilea etaj era Adrien care stătea de pază fară să-l vadă fetele care încercau să o deschidă pe Kayla din camera ei.

Peste 10 minute.

-Adrien. spun eu și-l fac pe unul dintre prieteni mei de-o viață să se sperie
-Încă ai rămas la fel de silențioasă ca odinioară.
-Da și nu mai spun odinioară. îi spun eu.
-Haide mergi jos. Am primit un mesaj de la Chad. Totul a fost dus la depozit.
-Ce bine.Eu plec.
Merg pe hol către camera fiicei mele.
-Fetelor. spun eu și toate fetele care erau la camera fiicei mele au tresărit speriate.
-Mătușă Bella! exclamă Hanna în semn de protest
-Mergeți jos la masă și ajutați-vă părinți. Mă ocup eu de fetița asta morocănoasă. spun eu pe un ton mai tare și o aud pe Kayla mârâind ușor spre amuzamentul meu și al fetelor.
Fetele au mers jos în timp ce eu m-am asigurat că sunt nevăzută.
Am dat un avânt și am dat cu piciorul în ușă,iar aceasta s-a rupt imediat.
Atunci fiica mea a tresărit speriată.
-Mamă, ce naiba! exclamă ea.
-Gata cu plânsul, Kayla. îi spun pe un ton blând ca cel al unei mame intrând în camera fiicei mele.

Kayla P. D. V.

-Mamă de  ce ai venit? o întreb eu prin mama, după ce mi-a doborât ușa la pământ.
-Gata cu atât plâns și hai la masă! spune mama și îl strigă pe unchiul Alec văzând că eu nu am vre-un gând să mă ridic din pat.
-Da Bella, spune unchiul Alec intrând în camera mea cu o față neutră având în vedere că tocmai stătea pe ușa mea.
-Ia-o pe morocănoasă asta mică la masă. spune mama și unchiul Alec mă ia pe sus.
-Lasă-mă jos unchiule Alec! Spun eu mai mult sunând că un ordin.
-Zici că ești Bella. spune unchiul Alec și mă pune pe scaunul de la masă față în față cu Noah,dar eu una nu aveam de gând să fiu cea matură de această dată.
-Poftă bună, familie. anunță mama punându-se pe scaunul ei în capul mesei.
Nu știu din ce motiv, dar mereau scaunul din fața mamei era mereu gol.
Fiecare avea pe cineva care să stea în fața lui. Toți aveam pe cineva în față.
Unchiul Alec o are pe mătușa Angie în dreapta și în stânga mamei, ei fiind foarte apropiați de mama, după era bunicul meu care îl avea în față pe ginerele lui Chad, soțul mătușii Alessia, sora mamei mele, dar în fața mătuși se află William, al doilea copil al familiei Jordan.
Urmează mătușa Sarah și unchiul Max, după mătușa Maddie și unchiul Adam. După unchiul Adam sunt mătușa Allys și unchiul Jak, după unchiul Jack și mătușa Allissia.
Mai sunt mătușa Anne și unchiul Zek, după îi avem pe unchiul Adrian și mătușa Anne și în dreapta unchiului Adrian se află unchiul Natan și mătușa Alexandra, iar la final sunt unchiul Austin și mătușa Alina părinți lui Andrew și Landrew.
Urmează copii: Prima dată la fete suntem eu, Stephanie, Hanna, Amanda, Ambra, Addison, Amabella, Evelyne, iar băieții sunt: Noah, Eathen, Andrew, Landrew, Addam, Tomas,Sebastian,iar Leon și Louis stau unul în fața celuilalt, fiind ultimii de la masă.

VOT ȘI COMM
😘😘😘😘