Ce se întâmplă atunci când fiica ta încearcă să-ți afle trecutul întunecat?
Ei bine, atunci când Bella Tomson adoptă o fetiță, care ajunge să crească,ea află cât de greu este atunci când unicul tău copil încearcă să-ți afle trecutul întunecat. Fiin...
Nu-mi vine să cred că Willma a încercat să se sinucidă din cauza faptului că a fost înșelată de Pablo. Și încă nu-mi vine să cred că este adevărat,dar Pablo a recunoscut totul parcă Willma nu ar fi însemnat nimic. Nici măcar nu a încercat să nege ce a spus Willma. Nu-mi vine să cred că o persoană pe care o cunosc de atâta timp să facă ceva așa de imprevizibil. După ce mama a țipat la unchiul Chad și la unchiul Austin să sune la salvare mama a făcut tot posibilul să o trimită pe Willma la cel mai bun spital din New York. Acum stăm pe coridorul celui mai bun spital din New York așteptând să vedem de ce a făcut Willma o asemenea prostie. Imaginați-vă,noi 39 de persoane pe coridorul unui spital . -Bună ziua domnișoara Tomson !spune doctorul și merge către mama. -De fapt eu sunt doamna Tomson,iar ea este domnișoara Tomson!spune mama luându-mă de mână. -Am înțeles!Acum aș vrea să vorbim între patru ochi despre Willma Stevansan !spune doctorul uitându-se în mapa din mâna sa stângă. -Desigur!spune mama intrând în cea ce cred că este biroul domnului doctor.
Bella P.D.V.
Intru în biroul domnului doctor și aștept cu nerăbdare să-mi spună ce a pățit Willma și când o puteam lua î apoi acasă. -Deci domnule doctor când am putea s-o luăm pe Willma acasă?îl întreb eu pe domnul doctor. -De fapt doamnă Tomson am o veste proastă!îmi spune doctorul și simt cum genunchi mi se înmoaie. -Domnule doctor vorbiți deschis cu mine! îl rog eu parcă mai mult țipând decât vorbind. -Doamnă Tomson,vreau să vă spun că doamna Willma Stevansan a murit.Din mare nefericire am pierdut-o.Ați adus-o mult prea târziu.Am făcut tot ce ne-a stat în putere.spune doctorul temându-se de reacția mea. Lacrimile încep să-mi curgă șiroaie pe obraji,iar eu nu le pot opri.Pentru prima dată în 17 ani mă simt slabă. Știu că pentru o fostă mafiotă ar fi o rușine să plâng,iar daca m-ar vedea acum tata m-ar ucide.Îmi șterg repede lacrimile și ies din birou mai nervoasă că niciodată,foști mei colegi din mafie observând asta și dându-se în spate. -Bella ce se întâmplă?își face curaj în sfârșit Austin să întrebe ceva. -Willma a mu.......mu.......muri....murit! spun eu bâlbâindu-mă.
Kayla P.D.V.
-Willma a mu.......mu.......muri....murit! spune mama bâlbâindu-se. Simt cum cad din picioare.Spune-mi doamne că ăsta e doar un vis urât și nimic mai mult.Willma chiar a murit. -NU!mă trezesc țipând. Noah vine și mă ia în brațe alături de restul copiilor din familia mea,iar lacrimile îmi dau năvală la fel ca mamei și restul oamenilor. -Gata,Kayla!Nu mai plânge!mă roagă Noah -ESTE NUMAI VINA MEA!DACĂ NU AR FI FOST SHORSHA ASTA NU S-AR FI ÎNTÂMPLAT NICIODATĂ!țip eu și dau cu pumnul în perete. -Nu-i nimic scumpo!Nu-i vina ta!spune mătușa Alessia,cu ochi în lacrimi și ea. Poate că pentru altcineva moartea unei servitoare nu ar însemna nimic,dar pentru mine Willma nu era o servitoare.Pentru mine Willma era că o a doua mamă.Mereu avea grijă de mine și mereu mă sfătuia corect când mama nu putea face asta.A fost mereu alături de mine și eu n-am putut să-i mulțumesc niciodată pentru aceste fapte minunate.Pentru că a stat cu mine mereu.MEREU! -Puteți intră să o vedeți pe răposata!spune doctorul și eu îi trag o privire aspră la auzul apelativului de "răposată". Poate că Willma nu mai este printre noi,dar mereu va fi în inimile și sufletele noastre. -Cine intră primul?spune doctorul luându-și ochi de la privirile mele aspre. -Eu!spun instantaneu la auzul îtrebării. -Prea bine ,intră! Intru în salonul Willmei și o văd încă legata la firele electrice care acum nu mai au nici un rost.E moartă și nu mai are puls. -Willma !spun șoptit și înaintez spre patul de spital din mijlocul camerei. -Nu-mi vine să cred că ai putut să faci o asemenea prostie!De ce ți-ai pune căpăt zilelor Willma? Nu-mi spuneai tu că numai Dumnezeu poate să de-a și să i-a vieți?Atunci te de ce ai luat-o pe a ta fără să-ți pese de oameni pe care-i lași în urmă și de tristețea pe care o s-o emane fapta asta a ta?o mustrez eu,dar în zadar,nu mă poate auzi. -Îmi pare rău, Willma.Tu ești pentru mine ca o a doua mamă.Ai fost mereu acolo pentru mine și îmi pare foarte,nu extrem de rău că nu ți-am mulțumit mai des pentru fiecare dată când ai făcut ceva pentru mine. Îți promit că într-o zi fiecare lacrimă pe care ai vărsat-o vreodată va fi o pricătură de sânge din trupul dușmanilor!Nu știu dacă este adevărată zicala asta ,dar îmi amintesc că mi-o spune-i de fiecare dată când veneam tristă de la grădiniță pentru că mama nu vroia să-mi cumpere vată pe băț sau înghețată.Îți amintești?spun eu printre lacrimi . -Știu că n-ar trebui să plâng și că ești într-un loc mai bun acum,dar nu credeam că Dumnezeu are nevoie de sufletul tău bun atât de devreme.! -Domnisoară,a expirat timpul !spune doctorul. -Adio Willma!Rămas Bun!Te iubesc!spun eu și ies din camera de spital. -Cum e scumpo?mă întreabă mama -Am să țin doliu o săptămână mamă. -Am înțeles,Kayla.zice mama și mă ia în brațe și mă strânge la pieptul ei.
După câteva ore Bella P.D.V.
Kayla nu mânâncă,dar măcar a acceptat să adoarmă pentru câteva ore. Eu și restul adulților din casă am hotărât să facem un fel de reuniune ca să hotărâm ce o să facem în urmă morții Willmei. -Bella,ce vom face acum?întreabă Alessia. -Nu știu Ale.zic eu nedumerită și nehotărâtă de ceea ce vreau să fac. -Eu zic că cel mai bine ar fi să-l dăm afară pe Pablo și să luăm și alt bucătar și altă menajeră.zice Alec. -Eu totuși nu cred că ar trebui să-l concediem pe Pablo.zice Sarah. -Aici sunt de acord cu Sarah.Eu cred că ar fi bine să-l trimitem la casa de vacanță din Hawaii.Acolo o să aibă treabă de făcut și nici nu va fi concediat.spune și Maddie. -O să cităm,eu propun oricare dintre cele două soluții numai să nu-i mai văd mutra.Cred că Kayla l-ar termina.spun eu -De unde ști? întreabă Chad -Chad nu uita că este crescută de mine sau ai uitat cine sunt și pentru cine ai lucrat?întreb eu iritată cu vocea un pic mai ridicată. -Aici ai dreptate.spue Chad și după tace din gura aia a lui mare. -Cine este de acord ca Pablo să meargă la casa de vacanță din Hawaii să ridice mâna!ordon eu. -Bun deci prin unanimitate Pablo va părăsi țara și va merge la casa de vacanță din Hawaii mâine dimineață la prima oră nici un minut în plus. spun eu mai autoritar. -Da !spune tata. -Bella sună cineva la ușă. îmi spune Angie. -Mersi! zic eu și mă ridic de la masă pentru a răspunde mai repede la ușă Nu am mai văzut pe cineva mai insistent de atât.Bate în ușă că nebunul. -Acum vin!spun eu dar bătăile neîncetate în ușă mea nu se opresc. Deschid ușa și rămân mască. -Drake!spun eu cu vocea tremurândă. Nesuferitul ăla trebuia să fie mort de 17 ani.Ce e asta?Oameni învie așa din senin?
Cine s-ar fi gândit că după ce Willma moare la ușă bate Drake. Dacă nu mai știți cine este Drake vă sfătuiesc să vă uitați în volumele 1 și 2 ale cărții
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
