"Dădaca" Unui adult

Capitol 26

      Primul lucru pe care l-am făcut când am ajuns acasă a fost să bag stik-ul în laptop și să deschid filmarea.

Era Jimin în aceeași cameră albă și cu aceleași pijamale albe , cum spusese Andi , iar lucrul straniu era că vorbea singur cu canera de filmat de parcă l-ar auzi cineva.
Într-un colț al filmării era scrisă data în care era filmată șcena.
Jimin se ridică dintr-o dată de pe scaun arucând cu el în perete . Un alt cadru cu el când țipa după ajutor și bătând cu pumnii în pereți îmi făceau inima să tresară. Îmi era atât de milă încât îmi doream să fiu acolo , să-l strâng în brațe pentru a-l liniști.

În mai multe cadre se aude vocea lui răgușită de la plâns cum îmi șoptea numele , iar din ce în ce mai tare , începând să-l strige tare.

Data din colțul filmării se schimbă , acum Jimin fiind la o masă mâncând un mâr verde.

-De ce te uiți așa la mine ,huh? Spune el râzând.

Îmi înclin capul și-mi apropii sprâncenele încercând să înțeleg ce se petrece.

Știam că doar faptul că el stă acolo îl face să înnebunească...

-Sunt eu , Jimin! Mă mai ții minte? Spune!

Dintr-o dată își dă capul pe spate , cum obișnuia s-o facă când râdea excesiv , iar când și-l întoarce la poziția inițială privirea lui era schimbată , la fel și zâmbetul drăgălaș în unul pervers .

-SPUNE ! MĂ CUNOȘTI?!

Râsul lui bolnav mă înfricoșa făcându-mi pielea de găină. Puteam jura că acesta nu era Jimin pe care îl cunoșteam eu , chiar puteam . Până și gesturile , glasul îi erau schimbate. Cum?
În cadrul următor Jimin este în acea cameră albă , stând în pat. Ia perna în mâini , și înainte trage o privire către camera de filmat de parcă se uita în ochii mei afișând un zâmbet periculos de pervers pe buze , și și-o pune pe față văzându-se cu câtă putere și-o ținea .
Doi paznici intervin , practic , salvându-l pe Jimin dar acesta sare la bătaie lovindul pe unul din bărbați apoi sărind la gâtul său pentru a-l ștrangula.

-Cum e posibil... Șoptesc.

Celălalt bărbat îl lovește pe Jimin atât de tare încât leșină căzând pe podea.

Lacrimile își făceau loc în ochii mei iar din cauza aceasta închid clapeta laptopului.

- Imposibil... Ce aș putea face..?

După cină , intru în baie pentru a-mi face duș. Apa caldă îmi linișteau mușchii încordați făcându-i să se relaxeze. Îmi simțeam fața greoaie , la fel și ochii , de la plâns.
Intru cu totul în cadă stând în apa care îmi ajungea până sub ochi. Mă cufund cu totul pentru câteva secunde apoi revin la suprafață respirând greoi din cauza lipsei de oxigen.

Intru în patul lui Jimin și mă învelesc cu așternuturile lui care miroseau a parfumul lui.

-Este amuzant cum eu vreau să-ți simt mirosul iar tu pe al meu..

Adorm cu fața în materialul ursulețului de pluș al lui Jimin pe care îl țineam în brațe.

                       ~☆~☆~☆~☆~  

    Mă trezesc dimineața din cauza telefonului care suna încontinuu.

-Da? Spun somnoroasă.

-Heiii...Ioana..Ce faci ? Te-am trezit? Spune ea.

-Mhmm..

-Ah..Vrei să te las să dormi? Te sun mai târziu?

-Nu , Anabell...Dacă m-ai sunat , acum spune-mi motivul . Nu m-ai trezit degeaba,nu?