I

658 22 0
                                    

Off... E zi de școală, știți voi, ziua aia în care simți ca mori de cum te trezești și învii când se suna clopoțelul de terminare a orelor. Eh, pentru mine e zi de chin chiar și în weekend,pentru ca ma enervează un coleg. Frate, e peste tot unde ma duc eu! Sta mereu în ultima banca și vorbește cu prietenii lui ce farse sa îmi mai facă. Acela e chiar Cristi Munteanu. Toate fetele sunt moarte dupa el, dar eu nu îl suport. Apropo, eu sunt o fata blonda, vopsita cu un roșcat inchis cu ochi verzi și sunt puțin înaltă. Sunt preferata profesorilor pentru ca, spre deosebire de "dragii mei colegi" sunt foarte cuminte la ore și iau mereu note bune. Practic, lumea ma considera tocilara. Dar de ce? Ce are lumea cu mine? Eu nu le dau etichete! Dar ei mi au lipit una în frunte pe care scrie cu litere mari de tipar "TOCILARA", dar nici măcar nu ma cunosc. Nu mi place sa citesc. Dar na, școală e școală. Nu prea vorbesc cu lumea, pentru ca nu am cu cine.
Drinnnggg!
S a sunat! Îmi pregătesc cărțile și ma așez în banca. Ma lovește cineva cu o minge de hârtie. O desfac și vad ca scrie ceva :
Alexandra tocilara!
Ah, am uitat sa va spun ca ma cheamă Alexandra. Asa de proasta sunt. Deodată aude o voce din spate, era Cristi :
-Bă, nu trebuia sa o lovești!
De ce ii pasa de mine? Ma urăște. El e clovnul clasei, se ia mereu de profesori, copiază la teste, aduce comedie în clasa, și se ia mereu de cei mai inferiori, adică eu.
În fine, mai pe scurt, îl urăsc. Nu contează. Oricum, sentimentele sunt reciproce.
După ore ma așez pe o banca în parc, și ca deobicei sunt umilita de gașca lui Cristi. Dar, după ce ei pleacă, Cristi rămâne și se așează pe banca lângă mine.
C:De ce nu vrei sa te uiți la mine?
A:Îți pasa?!
C:Îmi pare rău că te am jignit, ți am făcut farse, dar știi tu, asa sunt prietenii.
A:Dacă as fi prietena cu tine, m as duce sa ma spânzur!
Nu mai zice nimic, dar îmi ia mana și îmi pune ceva în palma. Era lănțișorul meu pe care l am pierdut acum un an. Dar cum a ajuns la el?

Better girl      (F.F. Cristi Munteanu)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum