Better girl (F.F. Cristi Munteanu)

II

Dar cum a ajuns la el?
A:Ce caută lănțișorul meu la tine?
C:Anul trecut, la premiere l ai pierdut și eu l am găsit. L am ținut mereu la mine.
A:De ce nu mi l ai dat pana acum?!
C:Nu..... nu am apucat...
A:În fine, pa.
Am plecat de acolo. Am ajuns acasă și ma las în jos pe ușa de la camera mea.
Se aude o bătaie in ușa.
-Alex, ești bine?
E doar sora mea. Da, am și o sora. O cheamă Sara. E cu 2 ani mai mare decât mine. Adică are 18 ani.
A:Da, sunt bine.
S:Pot sa intru?
A:Bine.
S:Ce s a întâmplat? De ce plângi? Ala nu e lănțișorul tău?
A:Ba da, era la Cristi în tot acest timp.
S:Și ce e asa de plâns?
A:....nu contează.
S:Ba da, contează. Îți place de el!
A:De ce toată lumea spune asta?
S:Pentru ca se observa de la o poștă.
A:Nu mi place de el. Îl urăsc, ma urăște.
S:Atunci de ce ți a dat colierul înapoi?! Pentru ca ii pasa de tine.
A:Nu, nu ii pasă. Se ia mereu de mine la școală și în timpul liber.
S:Cred ca ăsta e felul lui de a te tachina. Cred ca și el te place.
A:Eu nu il plac. Dacă mai zici asta odată...
S:Îl placi!
A:Ieși afara din camera mea!
Ce a apucat o? Of, surorile mai mari... Când e vorba de băieți, o iau razna cu totul!
Ies din casă. Ma ciocnesc de un neatent.
A:Uita te pe unde mergi, retardatule!
C:De unde scoți vorbele astea?
Vaaii, ce ma fac? L am înjurat pe Cristi. Acum chiar am sa mi iau bătaie!
A:Am uitat sa le las în sertar, ma scuzi! zic cu o voce aroganta.
C:Ok..... Pa?
Am plecat fără sa spun nimic. Proasta de mine! Poate Sara are dreptate, cred ca îl plac. Eh, soarta.