Capitolul 13

1.2K 119 2
                                    

Casa lui este micuță dar  aranjată cu bun gust.Este comună,normala aş putea spune.Am fost crescuta in lux de cand m-am născut,am fost răsfățată dar in acelaşi timp am fost  invațată sa nu fac diferențe.
-O să vând casa asta.
-Eşti sigur de asta?
-Nu mai vreau sa traiesc in ea.Toate amintirile sunt aici.
-Unii vor inversul deciziei tale.
-Eu nu sunt ei.
Si cu asta mi-a cam inchis gura,ce pot spune.Intr-un raft al unei biblioteci vechi,vad o poza inrămata cu parinții lui.Observ ca erau destul de bătrâni,trecuți de 60 de ani.
-Tu de ce nu eşti in poze?il intreb eu.Vreau sa vad cum arătai cand erai mic,adolescent si asa mai departe.
-Sunt si poze cu mine undeva ascunse de mama dar nu stau să le caut.Nu le-am dat voie parintilor mei sa afiseze poze prin casa cu mine,mi se parea ca am cele mai mari urechi.
Ii privesc urechile si dau din umeri.
-Daca vrei sa te liniştesc,am vazut barbati cu urechi mai mari decat ale tale.
Rade si urca la etaj.Aleg sa stau cumintica pe canapeaua veche.Fețele de masă sunt croşetate de mână si ma gandesc cam cât timp ar lua sa faci asa ceva.
Cineva bate la uşa si ma ridic sa deschid.Un barbat brunet,imbrăcat formal se uita mirat la mine.
-Am vrut să il vad pe Thos,dar mi-a apărut in fața ochilor o zeiță greacă.

-Intri sau stai acolo pana maine?
-Directa.Imi place.
Inchid usa in urma lui si el se aseaza pe canapea.
-Unde e Thos?
-Chiar in spatele tău.
-Hassan,ce surpriză!
-Thos,stii bine că prietenia noastră nu s-a dus cu una cu doua.Cand am aflat ca ai revenit  in Turcia,am zis ca trebuie sa imi revad prietenul.
-Trebuia sa ma intorc.
-Condoleanțe pentru parintii tai.
-Multumesc.
Thos e iritat si incomodat.
-Cine e frumoasa de langa tine?
-Ea e..
Astept cu sufletul la gură sa vad ce zice dar..
-O prietena bună din Turcia.
O prietena?Sunt o prietena?Ei foarte bine atunci.
Ma asez langa chipesul Hassan.
-Eu sunt Hulya.
-Hassan,la dispozitia ta,oricand si oriunde.
Ultime cuvinte  mi le sopteste si Thos aproape se ridica cu tot cu scaun.
-Ar trebui sa pleci,Hassan.
Nu il baga in seama ci imi atinge mână.
-Aş putea sa te duc acasă,Hulya.Cred ca Thos se poate descurca si singur.
Thos deschide uşa cu putere si il striga pe Hassan.
-Pleaca,Hassan.Nu am chef de flirturile tale prosteşti.Nu cu ea!
Hassan se ridica si cu o ultima privire destinata mie,il bate pe umar pe Thos.
-Să treci cu bine peste tragedie,prietene!
Inchide uşa cu un zgomot asurzitor si Thos vine spre mine.
-Inceteaza!spune el aratând cu degetul spre mine.
-Ce sa incetez?fac eu pe proasta.
-Fii atentă!Nu imi plac chestiile astea uşoare.Ori eşti a mea ori a nimănui!
Rămân perplexă si imi revin incet.
-Ei na?Pai nu sunt eu doar o prietena?Ce e Thos,ți-e ruşine cu mine?
-Nu am vrut ca el sa ştie despre tine.Nu a fost niciodata prietenul meu si m-a injunghiat pe la spate de multe ori.
-De ce imi bat capul oare?Avem o relatie?Spune-mi!Da sau nu.
-Da,din momentul asta.
Ma săruta tandru si imi masează scalpul.
-Ma omori cu zile.
-Nici nu am inceput!spun eu râzând.De acum incolo o sa vezi ce inseamnă viața impreuna cu Hulya.

Lasa-mi inima sa te alunge!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum