Capitolul 11

1.3K 137 4
                                        

Zilele au trecut incet-incet si de Thos nu am mai auzit nimic.Cand l-am intrebat pe domnul Ibrahim de el,crezând că poate au ținut legătura,mi-a spus concis ca nu  ştie unde e si ca s-ar putea sa fie la celalalt capăt al Turciei.3  săptamani de cand nu mai ştiu nimic de el.O mânuța mică imi trage rochia si imi cobor privirea spre Mira.
-Ce mai e,Mira?
In seara asta am fost rugata sa fac pe bona cu Mira si Javier.Initial,am crezut ca vor fi si gemenii dar ei stau cu bunicii.
-Cioco!
-Nu.
Ea se incruntă si se aseaza in fund.
-Nu face fața aia!Ştii bine ca maicata mi-a zis sa nu iți mai dau dulciuri.
Javier vine spre noi cu paşi hotarati si se pune langa ea.Ii smulge papuşa din mână si Mira incepe sa planga.
-Javier,tu nu eşti fată!Dă-i papusa.
El rade si o tine strans profitand de Mira plangacioasa.
-Dă-i păpuşa,Javier.E a ei.
O arunca in spatele lui si zambeste malefic spre mine.Dracusor mic.
-Pai eu plec atunci.Imi iau geanta si haina si Javier se ridica.
-Nu,nu!spune el
Ia papusa si i-o da Mirei care se opreste din plans si se uita incruntata la el.
-Aşa ziceam si eu.

***
-Omer,spune mai repede ce ai de spus ca mor de nerăbdare!
Copiii se joaca in nisip si Omer se uita la ei cu drăgălaşenie.
-Vreau să iți zic dar ei doi imi atrag atentia!
Imi dau ochii peste cap si mai beau puțină apă.
-Treci odata la subiect!
-Celine e gravidă!
-Ceee?
-Toți  de pe nava aia au aflat.Bineinteles,cu exceptia ta.
-Si crezi ca tatal e comandorul?
-Probabil.Cine stie,poate nu a fost singurul de pe nava cu care si-a tras-o.
-Da,ce pot sa zic..se inmulțeşte si nu e de bine.
-Am plecat.Trebuie sa ma intâlnesc cu cineva.Te sun maine.
-Da.
Omer pleaca si eu ii ridic pe copii,scuturandu-i de nisip pe haine.
-Hai acasa,dormiți pe voi.
Caldura e arzătoare si de-abia pot sa mai merg.Copiii deja au adormit si pot spune ca am facut o treaba buna.
Cuplurile anului stau pe canapea cu cate un pahar de vin in mâna si inchid uşa silentios.
-Cum a fost iesitul in oras?V-ați relaxat?
-Hulya!Copiii nu dorm de la ora asta,ce le-ai facut?
-Oboseala crunta in parc.
-Multumim,Hulya.
Spune Kadir.
-O sa plec acum.Apropo,sunteti niste parinti naspa.
Inchid usa repede si aud cum un pantof loveste usa si un "si noi te iubim".
Plec de acolo si vreau sa ajung acasa să beau un mojito pentru a-mi relaxa toți neuronii.După vreo 10 minute,arunc cheile in bolul roşu si aud batai violente in uşă.Deschid uşa si gura mea e pe undeva pe jos.
-Thos?

Lasa-mi inima sa te alunge!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum