Atât de mult...
Atât de mult eu încă sufăr
De când plecat-ai spre cer
Și unei flori mereu îi număr
Petalele, continuând să sper.
De-abia mi-ai apărut în cale,
Făcându-mă să te mai vreau
Și-n lipsa ta cheful e moale,
Nevrând să-nvie, nu-l redau.
Din ce nu a fost între noi
Am reușit să păstrez tot
Ce-mi face rău ca mai apoi
Eu orb, să mă-mpiedic de-un ciot.
Sunt vinovat că te-am zărit,
O zână cu inima de gheață
Și-n umbra-ți calea am stropit
Cu florile, cu-a ta dulceață.
CITEȘTI
Poezii
Poetry,, Ce e poezia? Înger palid cu priviri curate, Voluptos joc cu icoane și cu glasuri tremurate, Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea. '' ( Mihai Eminescu, Epigonii) Mihai Eminescu - geniu înnăscut, poetul meu preferat... Scrierile sunt c...
