Lemnul și femeia
Claritatea oferită de lumina bătută-n lemn
Este inspirațională și-mi oferă un semn
De mici umbre strecurate în scânduri
Ce-mi aștern gândurile mele în rânduri.
Iar acele cuvinte devin cu încetul strofe
Despre lemnul tare și diferite nimfe
Care îmi dispar atunci când mă trezesc
Și tot nu apuc a le spune cât le iubesc.
De multe ori eu am încercat a le chema
Dar a fost în zadar, mi s-a stins forma,
Căci am fost slab și așa am rămas-
Ele sunt magnetul, eu obiectul atras.
CITEȘTI
Poezii
Poesía,, Ce e poezia? Înger palid cu priviri curate, Voluptos joc cu icoane și cu glasuri tremurate, Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea. '' ( Mihai Eminescu, Epigonii) Mihai Eminescu - geniu înnăscut, poetul meu preferat... Scrierile sunt c...
