45

105 5 1
                                    

Pe lângă Toamnă

Pe când stau sub frunze și privesc la pomi,
Tu la al meu braț liniștită dormi.
Soarele mă delectează cu raze și căldură,
Iar tu ești muza din a lui pictură.

Brațul mi-a amorțit însă nu mă clintesc
De teamă să nu te trezesc.
Frunzele cad și-mi provoacă o stare plăcută
Și pe pământ tălpile-ți sărută.

După ce te-ai mișcat îți puteam simți suflul
Și neștiutoare îmi încălzeai gâtul.
Ca să mă satisfaci n-ai preferat o scurtătură,
Ci numai dormeai respirând pe gură.

Stomacul îmi era distrus din iubirea pentru tine
Și mă înțepa de te lăsai pe mine.
M-am uitat la tine și-am văzut că te trezeai.
De ce nu te-am sărutat cât încă dormeai?

PoeziiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum