A...mor de tine!
O văd întinsă pe flori
Ea, o floare între flori,
Care nu se ofileşte,
Şi pe mine mă vrăjeşte.
Ea naivă-şi dezgoleşte
Al ei trup ce mă doreşte,
Şi lăsându-mi la vedere
Minunății efemere.
Iar fata în clarul lunii
Timidă-şi atinge sânii,
Precum două mere coapte
Ce-aşteaptă a fi muşcate.
Cu picioare, două bârne
Mă incită cu-a ei carne,
Pe care n-o pot mânca,
Dar măcar i-o pot muşca.
Mi se las-uşor pe brațe
Încercând să mă agațe,
Însă nu-i pot rezista.
Şi eu vreau a săruta.
Să îi sărut a ei gură
Mare, curată şi pură,
Ce aşteaptă cu ardoare
Numai a mea sărutare.
Peste gură-mi se răpune,
Gura ei, pe-a mea o pune,
Şi chiar uneori mişcată
Se-ncruntă, mi se dă toată.
CITEȘTI
Poezii
Poetry,, Ce e poezia? Înger palid cu priviri curate, Voluptos joc cu icoane și cu glasuri tremurate, Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea. '' ( Mihai Eminescu, Epigonii) Mihai Eminescu - geniu înnăscut, poetul meu preferat... Scrierile sunt c...
