K9- Garda de corp [FINALIZATĂ]

Capitolul 28 - Bianca

Oamenii puternici au un trecut dureros. Oamenii înțelepți au văzut multe lucruri în viața aceasta. Unii oameni înțeleg mai bine suferința altuia pentru că au avut experiențe asemănătoare.

Dar numai oamenii iscusiți pot prelucra sentimentele și dorințele în așa fel încât să devină legende de neuitat. Doar ei pot trăi ca marii eroi ai lumii. Odată ce ești pe acea cale, nu mai e cale de întoarcere.

M-am născut să arăt lumii că nu sunt lașă, nu renunț. M-am născut pentru a câștiga în viață.

Eu nu vreau să-l pierd. Înțeleg de ce vrea să înfrunte dușmanul, iar eu nu am să-l opresc. Îmi doresc să câștige. Îmi doresc ca lupta să se termine cât mai repede. Și, în final, să se întoarcă acasă nevătămat.

– Îți ordon să rămâi în viață, K9!

El îmi răspunde cu un zâmbet fad. Inima mă doare și parcă mi se frânge în mii de bucăți. Cu toate acestea, mă stăpânesc și îi zâmbesc înapoi.

– Așa voi face.

– Nu mai e timp, spune Vlad. Trebuie să plecăm.

Despărțirea de el îmi zguduie lumea. Datorită lui am prins curaj, m-am distrat mult, am avut parte de acțiune și viața mea s-a schimbat radical. Am avut și înainte o viață anormală, dar acum le întrece pe toate. Ce se întâmplă acum e o nebunie, dar am învățat în timp să accept ce mi se întâmplă.

– Curaj, îmi spune Robert înainte să plecăm.

Curaj, Bianca. Trebuie să faci față!

– Unde mergem? îl întreb pe Vlad după lungi minute stresante.

– Ei bine...

Am străbătut sate și câmpii agricole, dar nu-mi dau seama unde ne aflăm.

În toată nebunia de acum, nimănui nu-i mai pasă de detalii. Însă mie îmi pasă. În acest moment, cel mai sigur loc e acasă la părinții lui Robert.

Casc ochii șocată.

– Nu credeam că te voi surprinde atât de tare.

– Nu sunt, doar că nu mă așteptam ca acum...

– Ei știu doar parțial despre a doua lui viață. I-am anunțat familia și le-am spus că vin din partea lui și a poliției pentru câteva întrebări.

– Deci... nu le vei spune adevărul?

– Chiar nu știu.

Suspin. Adevărul le-ar putea tulbura liniștea sufletească. Minciuna le-ar da un profil fals al copilului lor. Nu e ușor de ales. Chiar nu e ușor.

– Nu-ți fă griji, el va fi bine. O are pe mama ta la comandă, iar tatăl tău va ajuta cu rețeaua sa de gărzi de corp. Ai o familie puternică.

Această familie mi-a ascuns timp de nouăsprezece ani destule lucruri. Jalnic. Nu-mi vine să cred că mi-au ascuns adevărul atât de mult timp doar ca să mă protejeze. Era atât de grav dacă știam? Nu era mai bine ca totul să fie spus pe față? Sunt sensibilă, dar nu sunt proastă. Pot să mă protejez. Poate aș fi luptat mai bine dacă familia nu mă înșela.

Poate din acest motiv îl plac pe Robert. Nu m-a dezamăgit niciodată.

Of, Doamne. Adu-l teafăr și nevătămat acasă. Te implor.

Nu trece nici un minut că deja m-am hotărât ce vreau să fac.

– Trebuie să ne întoarcem, îi spun. Acum!