"Dezvăluiri"
" Hei,hei,hei! Cu cine ai venit tu? Cu M... " spune cu o față entuziasmată iar eu o intrerup.
" Max Black sa și care e marea scoafală? " o întreb sarcastică.
" Tu știi câte fete și-ar dori să ocupe locul din drapta al mașinii lui? " afirmă acest lucru cu niște ochi mari.
" E și Max? Ew. Nu! Nicioadata ! Nu îl suport și nici el pe mine. Nici nu m-aș putea gandii la asta. " bufnesc revoltată.
" Te-a adus cu mașina. " spune noua mea colega agitânduse și dând din mâini.
" L-am pus tatăl lui nu ar face asta de bună voi. Și mai ales că acum am fost convinsă de Sierra să lucrez împreună cu el aproape în fiecare zii plus în costume de baie. Salvamari. " îi spun ironică gesticulând .
" Nu pot să cred ! Ce aș vrea să am și eu omoarea asta. Să îmi spun tot da mai ales ca o să îl vezi la bustul gol, OMG! " strigă entuziasmată Rebecca.
" E un insesnsibil, egoist nesuferit ,arogant ,nesimșit ,insuportabil care nu e capabil de sentimente. " țip enervată răsuflând ușor să mă liniștesc de la nervi. Cu să placi asemenea specimen?
" S-o crezi tu tot drăguț rămâne. " afirmă zâmbind.
" Putem să îl lăsăm în pace pe Max și să ne vedem de schițele noastre? Poate sughiță nu de alta. " spun și începem să râdem .
Ne îndreptăm spre facultate discutând despre schițele pe care aveam să le facem. Săptămâna asta va fii destul de încărcată dar asta este.
Max povestește:
Am pornit mașina și am plecat imediat de acolo. Prietena aia a Jesscăi, Rebecca sau cum o cheamă se tot uita la mine. Bine toată lume știe că ea e puțin mai nebună dar sper ca nebunia asta a ei să nu o facă să îi placă de mine că atunci nu mai scap de lipitoare.
Așa că mă îndrept spre casa tatălui meu deoarece nu am mai trecut de mult timp pe acolo. Oricum casa aia e cam goală doar doamna Ilona care face curățenie și gătește,câinele meu Aron și tata care se duce acolo seara în rest o altă simplă casă goală.
Las mașina în fața porții dar acestea se dechid ceea ce înseamnă că doamna Ilona m-a văzut și a deschis porțile. Intru cu mașina în curte și sunt întâmpinat de Aron care cred că e nerăbdător să sară pe mine. Nu m-a mai văzut de ceva timp pe aici.
Intru în casă și doamna Ilona vine și mă îmbrățișează foarte cald cum face ea de obicei. De cand mama a murit ea a fost mai apropiată ca bunica. E un fel de mătușă apropiată sau chiar uneori o bunică mai tânără deoarece are în jur de 60 și ceva de ani. Dar chipul ei te face să îi dai mai puțin de atât.
" Max, ce mă bucur că ai mai venit pe aici! " spune doamna care m-a întâmpinat eliberându-mă din îmbrățișarea ei foarte maternă.
" Și mie îmi era dor de dumneavoastră. " spun și îi zâmbesc. Ăsta e felul ei de a spune " îmi era dor de tine copil uituc ce ești ".
" Cum am nimerit că abia ce am scos din cuptor o tartă cu piersici. " cum de le știe femeia asta pe toate dumnezeule. E preferata mea.
" Și nici nu știați că vin pe aici. " afirm mergând pornit spre direcția bucătărie.
" Ei bine poate mi-a șoptit o păsărică. " strigă după mine de la intrare folosind aceeași replică pe care mi-o spunea în copilărie când faceam câte o prostie și mă prindea chiar dacă îmi ascundeam eu urmele.
" E de-li-cioa-să! " spun entuziasmat cu gura plină în timp ce termin deja prima bucată pe tartă.
" O doamne copil nerăbdător ce ești te-ai murdărit pe față. " adaugă râzând ștergându-mi fața. " Ai grijă să nu te înneci! " mă atenționează amuzată ,iar eu înfulec fară să respir a patra bucată. " Vezi să nu ți se facă rău de la atâtea piersici. "
" M-am săturat deja de la atâtea atenționări. " spun terminând deja toata tarta.
" Și ce ai mai făcut ? " mă întreabă curioasă privindu-mă fix în ochi. Asta era o tehnică de a ei de a mă descoase de orice.
" Destul de bine. " răspund privind tavanul.
" Destul de bine nu e de ajus ca să mă convingi știi asta. Și te cunosc prea bine ca să te cred . Ce s-a întâmplat? " mă întreabă din nou cu aceeași privire.
" Tata mă obligă să lucrez la piscina lui și m-a pus să le întreb pe prietenele Sierrei dacă vor vreuna din ele să lucreze cu mine. Și cea mai nesuferită care nu o suport și nici ea pe mine va fii noua mea colegă. Și face asta numai ca să mă enerveze pe mine. Bine și eu am lăsat-o în ploaie și după am luat-o cu mașina,după ea mi-a dat un feon în cap și după toate astea am aruncat o găleată de apă pe ea ca să o trezesc. E așa un drăcușor mic și enervant. " reușesc să mă dau bătut și să îi spun totul doamnei Ilona. Privirea aia a ei nu mai scapi de ea.
" Deci în cam mare parte e vina domnului Daniel pentru asta. " afirmă neluându-și ochii de la mine.
" În mare parte da. "
" Dar și vina ta. Ai fost cam măgar cu fata. " spune calm doamna cu părul alb din fața mea.
" Ea mă face nesimțit,idiot,arogant și Dumnezeu mai știe cum. " supn asta la fel ca și când un copil de 5 ani s-a fi certat cu cel mai bun prieten.
" Tu i-ai zis drăcușor. Fetele sunt sensibile și nu uită foarte ușor unele lucruri. " afirmă cu aceeași calmitate care pe mine mă exasperează. " Poate ți s-au aprins călcâiele după ea cine știe. "
" Mie? Niciodată după drăcușorul ăla enervant și gălăgios. " spun ridicându-mă de la masă și plecând.
" Nu uita asta Cine se bate se iubește . " strigă doamna Ilona în urma mea râzând de mine și situația asta încâlcită. Ăsta era un proverb din copilărie cu care râdeam de cei care se certau fără un motiv anume. Întotdeauna când avem aceste "discuții" îmi aduce aminte de copilărie și îmi atrage atenția în multe privințe. Exact cum o mamă îi explică fiului ei cum să abordeze fata pe care o place dar numai că aici eu nu o plac pe Jessica dar doamna Ilona crede ca da și pentru acest fapt se amuză pe seama mea.
Îmi pare foarte rău că din nou am postat acest capitol cu întârziere dar ca de obicei m-a cam lăsat inspirația și tocmai la 12 noaptea s-a aprins beculețul și a venit ideea. Kisses :*