Capitolul 7

1.1K 101 28
                                    


-perspectiva Pimploy-

Jungkook- Jung Mirae in acest moment vei veni aici!

Stăteam încă pe jos, încercând să mă calmez, uitându-mă la brunetul care se certa cu Mirae la telefon mai bine de 10 minute.

Nu știam ce s-a întâmplat și încă eram foarte șocată. Am o mare fobie de păianjeni încă din copilărie pe care nu pot să trec. Este prima dată când dau peste atâția și simt cum mâinile îmi transpiră, iar corpul începe să îmi tremure.

După cele 15 minute în care Jungkook se certa la telefon acesta vine și îmi spune că azi voi dormi în camera lui.

(*******)

Mă așează pe pat, apoi mă învelește. Îmi spune să stau nemișcată căci se întoarce imediat.

Făcusem febră iar fața începuse să fie din ce în ce mai palidă. Băiatul vine și îmi dă pastilele apoi îmi tratează rănile pe care încă le aveam pe față.

(**********)

-perspectiva Jungkook-

Mai erau 15 minute până la pauza de masă, când aveam de aflat cine a pus la cale tot ce s-a întâmplat în camera lui Pimploy. Singura persoană care îi poartă pică este Hayoung, deci sigur ea ar fi făcut toate astea, dar un lucru nu se leagă. Pimploy a fost toată ziua în camera ei...

Imediat ce se sună, merg la cancelarie pentru a vorbi cu doamna dirigintă pentru învoirea lui Pimploy.

Dna. Dirigintă- Oooo, nu-ți face griji. Deja am fost anunțată!

- De cine?

Dna. Dirigintă- Chiar de Soah! A venit ieri la ora prânzului pentru a-și cere scuze că nu poate veni la ore. Sper să se facă repede bine, sărăcuța, avea toată fața umflată.

- Da... Mulțumesc.

O salut politicos, apoi alerg în clasă și îmi strâng lucrurile. Eram sigur că dacă ieri a ieșit din apartament sigur și azi o va face, iar ăsta este momentul pe care îl așteaptă Hayoung.

Imediat ce ajung în fața apartamentului meu, aud niște tocuri care se îndreptau înspre mine. Cine poartă tocuri chiar dacă asta este împotriva regulilor? Exact, Hayoung!

Alerg până la scări și mă ascund acolo. Cum de știa că Pimploy este în apartamentul meu? Cine i-ar spune toate astea? Fata scoate cheia card din geantă și deschide ușa.
"Cum de ai uitat că are cheie?"
Sunt gata să merg și să dau buzna peste ele dar văd doi băieți din clasa lui Hayoung cum intră în apartament. Nu se auzea niciun țipăt sau ceva care să arate că Pimploy este acolo așa că încep să cobor ușor scările pentru a mă duce să o caut prin campus.

Imediat ce cobor primul șir de scări aud un țipăt de băiat care zicea cuiva să tacă. Îmi arunc ghiozdanul și alerg în apartament și văd poate una dintre cele mai oribile scene din viața mea. Pimploy era legată de un scaun și unul din băieți o dezbracă în timp ce celălalt o ținea și cele trei fete care filmau tot ce se întâmpla. Le împing pe cele trei și îl iau de guler pe cel care o dezbrăca începând să țip la el. Celălalt vine și mă pune la pământ și începe să îmi aplice câțiva pumni buni. Erau doi și eu unul. Nu puteam să le fac față, dar norocul meu este că Yoongi hyung și Hoseok hyung treceau pe hol. Aceștia au venit și iau luat pe toți cinci din cameră și iau dat afară cel mai probabil Yoongi hyung începând să se bată cu unul din ei.

Mă ridic și o dezleg pe fată apoi îi pun pătura in jurul ei, ea fiind doar in sutien și pantaloni scurți. Plângea și tremura. O iau în brațe și îi zic că totul este bine acum dar asta nu o face să se oprească din tremurat. Își ridică privirea și se uită la fața mea.

Pimploy- Mulțumesc... Uite ce ai făcut, zice în timp ce îmi atinge buzele care sângerau, te-au bătut măr... Nu trebuia să faci asta...

- Adică voiai să îi las să te bată pe tine. Îți mai amintești ce am promis? De acum încolo voi fi cu tine la orice pas. Ți-am zic că Hayoung pare o persoană care nu ar putea să omoare o muscă dar crede-mă că nu e așa. Din acest moment chiar voi sta lângă tine în fiecare moment.

Fata nu mai zice nimic ci doar mă strânge în brațe și începe să plângă pe umărul meu, după câteva momente adormind. O ridic de pe scaun și o pun în pat acoperind-o bine apoi mă duc la baie și văd în ce hal arăta fața mea. Măcar acum ambii suntem vineți. Nu puteam să mă opresc din zâmbit când mă uitam la ochii vineți și la buzele care sângerau in continuare. Este pentru prima oară când îmi iau bătaie pentru cineva și doar gândul că o voi proteja de acum încolo îmi face inima să o ia la goană. Cred că cine ar auzi "povestea" noastră până acum nu ar zice că nu e ceva real, dar încep să am sentimente pentru ea. Este prima persoană pe care vreau să o iau în brațe și să o protejez cu prețul vieții.

După ce mă asigur că ușa este închisă cu cheia mă duc și mă așez în pat lângă ea vrând să mă culc. Nu ațipesc mai bine de zece minute căci simt ceva care îmi împinge pieptul. Imediat ce deschid ochii, fata mă îmbrățișa și capul ei era pus pe pieptul meu. Murmura ceva in somn dar nu puteam să înțeleg. Voiam să mă culc la loc, dar fața fetei mă dă de gol. Stau de ore in șir și mă uit la ea cum doarme, mângâindu-i părul până ce adorm într-un final.



Note: Am o carte în ciorne mai artistică/dramă, dar încă nu am decis cu cine să o fac(am lăsat spațiu în locul numelui băiatului în fiecare capitol) deci vă las pe voi sa decideți: YOONGI sau TAEHYUNG?
A/N
Heyooooo! I'm back! Îmi pare rău pentru inactivitatea mea dar școala nu prea îmi permite să intru atât de des pe watt. Ce pot să mai zic, am revenit cu un nou capitol care sper din toată inima să vă placă chiar dacă este mai mic decât celelalte. O să revin în curând cu unul nou ^~^

Hold me tight  //JJK//Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum