Yoongi?
Te ascult, puștiule. Îi răspunde Yoongi.
Te-ai simțit vreodată diferit? Că nu aparții locului în care trăiești? Să te saturi să mai lupți să reziști, chiar dacă ai pierdut de la început? Ce te face să te mergi în continuare?
Somnul e unul din lucrurile care mă face să uit că am greșit și că am făcut atâtea compromisuri. Îi răspunde Yoongi cu un zâmbet cald.
Jimin simte cum inima i se înmoaie. Niciodată nu l-a mai văzut pe blond zâmbind. Totul era așa de nou și de necunoscut.
Știi, ai unele dintre cele mai fumoase zâmbete pe care le-am văzut vreodată, și crede-mă am câteva mii de ani.
Jimin își simte obrajii cum se încălzesc. Nu-i venea să creadă că era complimentat de Yoongi.
Sunt atât de fericit!
Să înțeleg că eu sunt cauza, nu, Park?
Jimin dă aprobator din cap, iar Yoongi scapă un surâs amar.
Simți numai fericire falsă, Park Jimin, pentru că, eu niciodată nu voi putea face pe cineva fericit.
CITEȘTI
the sun and the moon ||yoonminseok||
Fanfiction"Sunt atât de pur încât am putut să vă vad, dar oare merit strălucirea voastră?" yoonminseok A.U. #54 în fanfiction - 11.01.2019 #10 în proză scurtă - 19.01.2019:14.01.2019
