Cherry Kisses | chensung [română] HIATUS

t r a c k 0 9

NOUĂ

_

"I-A FĂCUT CE BEBELUȘULUI MEU? MIȘCĂ SUNT PE CALE SĂ BAT O JAVRĂ. CUM ÎNDRĂZNEȘTE TÂRFA AIA ÎMPUȚITĂ SĂ-I FACĂ AȘA CEVA COPILULUI MEU?" Jaemin fumega și era gata de bătaie.

Următoarea dimineață la micul dejun, Chenle i-a explicat situația lui Jaemin, iar cu fiecare cuvânt care i-a părăsit gura celui mai tânăr, Jaemin s-a enervat din ce în ce mai tare.

"Cum îndrăznește să-și înregistreze partida dezgustătoare de sex și să i-o trimită copilului meu? Chiar vrea să mă pună la încercare huh? Știam eu că era un diavol sub acea fațadă de zâmbete dulci și bunătate. Curva asta o să--"

"Calmează-te, Na-hyung. Chenle plănuiește să aibe o discuție civilizată cu ea astăzi, doar ei doi. Vrea să fie corect și să-i dea măcar șansa să explice." Jisung a elaborat, după ce a sorbit din sucul lui de portocale.

"Ei bine, curva aia ar face bine să aibă o explicație tip eseu universitar, sau altfel o îi tăbăcesc fața."

-🐬-

"Deci, despre ce ai vrut să vorbim Lele?"

"Nu-mi spune așa, Jieun."

"H-Huh? Ce s-a întâmplat, Lele?" Era confuză și îngrijorată în același timp.

Ea a crezut că acesta urma să o surprindă cu altă întâlnire, sau un cadou. Dar nu se aștepta la asta.

"Am spus să nu-mi spui așa Jieun...'Iubitul meu nu s-ar putea compara cu tine niciodată'." Chenle a citat, văzând ochii fetei mărindu-se până la mărimea unei farfurii. "Te rog, spune-mi de ce ai facut asta."

"Eu... Eu pot să explic."

"Atunci fă-o." Chenle era pregătit pentru adevăr, era pregătit pentru explicație.

"E-Eu nu te plac, Chenle. Niciodată nu am făcut-o. Am ieșit cu tine doar ca să obțin un statut social, p-pe care l-am obținut cu succes." A durut. A durut chair rău.

Să auzi că cineva de care chiar ți-a păsat doar te-a folosit pentru motive egoiste.

"Presupun că am terminat-o acum, corect? E clar că nu m-ai plăcut niciodată și că doar m-ai folosit." Chenle a oftat și s-a ridicat de pe canapeaua pe care stătea, gata să plece din casa ei și să nu se mai întoarcă vreodată.

"Îmi pare rău." A spus ea.

Chenle a râs amar, "Scuzele nu o să rezolve asta, Jieun. Chiar mi-a păsat de tine, dar tot ce primesc în schimb e asta. Nici măcar un mulțumesc, nimic. Merci pentru că m-ai făcut să arăt ca cel mai mare idiot din lume, sper că ești fericită cu ce ai făcut."

Apoi, cu asta, Chenle a plecat  asigurându-se că trântește ușa în urma lui. Doar când a fost la un bloc distanță de casa aia a auzit pe cineva alergând în spatele lui.

"Chenle! Așteaptă! Nu pleca!" Jieun a țipat, ajungându-l din urmă pe băiatul cu păr verde.

L-a prins de încheietură, încercând să îl tragă într-o îmbrățișare dar el doar a respins-o.

"Pleacă de lângă mine, Jieun. Eu... Eu nu mai vreau să te văd. Am terminat-o, am terminat-o de tot. Te-ai făcut înțeleasă că nu m-ai plăcut niciodată și că doar m-ai folosit, deci de ce mă oprești acum?" Vocea băiatului era amară și aspră. Era ceva care era departe de caracterul lui Chenle.

Deobicei e tot raze de soare și curcubeie, înțelegător și dulce, dar acum, era rănit și ursuz. Era nervos pe el însuși pentru că s-a lăsat să cadă în capcana asta numită Jieun.

"Știu că am dat-o în bară rău de tot, Chenle, dar ieșitul cu tine m-a făcut să realizez ceva. Îți amintești când am spus că nu te-am plăcut niciodată? A fost o minciună, ei bine nu în totalitate. Când am început să ieșim împreună, nu era niciun sentiment. Dar cu cât a progresat... Am început să am sentimente pentru tine. Atunci când am fost la întâlnire cu o zi înainte, ți-am cerut să facem sex dar ai refuzat. A-Am fost frustrată sexual, okay? Am avut nevoie de ceva, deci când ai plecat, m-am dus acasă la un prieten. A fost stupid din partea mea, știu. S-ar putea să nu mă ierți niciodată, dar doar ca să știi, am dezvoltat sentimente pentru tine Chenle. Dacă ai putea doar să-mi dai o a doua șansă, promit să mă revanșez pentru tot. Nu o să te mai folosesc, o să te iubesc la maxim." Jieun plângea pur și simplu. Obrajii și nasul ei erau colorate în roșu, lacrimi de aligător imense se scurgeau pe fața ei, buzele tremurându-i.

Chenle s-a uitat la ea, ochii săi nu arătau nicio emoție. A realizat că de când a început să iasă cu fata, a avut sentimente pentru ea. Dar cu cât trecea timpul ea a devenit din ce în ce mai ocupată, împreună cu faptul că tot găsea scuze să nu petreacă timp cu el. Sentimentele lui pentru ea s-au risipit încet. A durut să audă adevărul și să o vadă pe ea cea adevărată, dar durerea nu a fost așa de puternică acum că s-a gândit la asta.

"Chenle? O să-mi dai o a doua șansă? Te rog?" Vocea ei era fragilă ca o pojghiță de gheață, ca și cum s-ar fi putut sparge în orice secundă.

"Îmi pare rău, dar nu ne-a fost să fim." A spus, lăsând-o așa.

Chenle și-a întors spatele și a continuat să meargă spre casa celui mai bun prieten al său. Lăsând fata pe trotuar plângând până nu mai putea. El avea nevoie de cineva cu care să vorbească și acel cineva era Jisung.

-🐬-

"Cum a fost?" A fost primul lucru pe care Jisung l-a întrebat când Chenle a intrat în camera lui.

"Cum crezi că a fost?" Chenle a întrebat.

Jisung a fost oarecum luat prin surprindere de tonul aspru al lui Chenle, dar nu putea să-l învinuiască pe celălat. Băiatul doar ce a aflat că iubita lui îl înșela. Discuția nu pare să fi fost mai bună, văzând starea lui era încă în partea negativă.

Băiatul mai în vârstă a oftat și s-a aruncat pe patul tânărului, întinzându-se lângă Jisung.

Încet, Jisung a observat că expresia lui Chenle s-a schimbat de la amară la tristă. A tăcut de vreme ce știa că cel mai în vârstă avea nevoie de timp să-și pună ordine în gânduri de unul singur.

"Mă întreb, noi mai suntem prieteni doar din cauza statutului meu social?"

Ochii lui Jisung s-au mărit la întrebare.

"Ce? Desigur că nu! De ce aș--? Lele, ascultă-mă și ascultă-mă bine," Tânărul s-a ridicat și s-a uitat în ochii lui Chenle care stătea întins," Sunt încă prieten cu tine pentru că te plac pentru cine ești, Lele. Nu din cauza 'statutului tău social' tâmpit. Te plac pentru enervantul dar totuși adorabilului tău râs de delfin. Te plac pentru natura ta de copil, care e absolut adorabilă. Te plac pentru personalitatea ta uimitoare. Te plac pentru zâmbetul tău de aur-- la naiba, te plac, Lele. Mă înnebunești când ești lângă mine, pentru că tot la ce mă gândesc suntem noi fiind împreună ca mai mult decât prieteni. Nu am vrut niciodată să îți spun că te plac într-un fel romantic, pentru că am știut cum avea să se sfârșească. Acum o să mă părăsești și nu o să vrei să-mi mai vezi fața vreodată--"

"Taci din gură."

"Ce--"

"Am spus să taci din gură, Park Jisung."

"Dar de ce--" A fost întrerupt din nou, dar nu cu cuvinte.

Era o pereche de buze moi care aparțineau nimeni altului decât lui Zhong Chenle.

-🐥-

Oh hey.
Deci s-a întâmplat :)