12. Ea mă face fericită

582 37 6
                                    

Mă trezesc auzind 2 voci . Acum simțeam că nu imi era imposibil să deschid ochii, chiar dacă aș fi simțit o durere, puteam . Decid doar să ascult . Nu simțeam nici o durere în braț.

-Cum se simte ? A cui era vocea asta ? E așa cunoscută.

-Ar trebui să se trezească imediat . Starea nu e foarte gravă, are nevoie de odihnă. Brațul ei e in siguranță .

-Mulțumesc mult domnule doctor ! Asta era Camila !! Oh doamne chiar era ea ..

Se auzi ușa, in semn că doctorul plecase . Camila se așează pe marginea patului și imi mângâie ușor obrazul oftând.
Deschid ochii iar ea mă privea plăcut surprinsă.

-Camila! Ești aici !

-Lauren! Cât mă bucur că te-ai trezit! Nu mai suportam să te văd așa.

Mă sărută scurt pe buze și imi zâmbește cald.

-Pentru ce a fost asta? Ii zic și zâmbesc slab .

-Pur și simplu. Mă mângâie pe obraz și râde .

-Iți e foame ?

-Sincer da! Foarte ! Poți să imi aduci pizza Camila? Teee roog! Ii spun și fac niște ochi de copilaș.

-Pizza? S-a făcut! Acum doar odihnește-te până vin eu . Mă sărută pe frunte și pleacă să imi cumpere de mâncare. De ce tresar mereu când mă atinge ? De ce vreau să imi petrec mereu timpul cu ea ? Nici eu nu știu.... ea e...mult prea minunată. Poate ea e pansamentul meu, poate ea mă poate fericită . Dar din partea ei nu cred că e nimic serios . Dar sărutul de mai devreme? Capul meu e îngropat in întrebări fără răspuns .

___________________________

Scuze că acest capitol e așa scurt. Pun imediat unul nou. Sper că vă place cartea =]

K i s s e s

Here for You •Camren• [FINALIZATĂ]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum