8. Pot să te sărut ?

512 27 3
                                    


*Perspectiva Camilei *

Mă îndrept spre mama, cu Lauren de mână, pentru a-i spune că merg cu ea undeva retras, să discutăm.
Mama se uita puțin dezgustată la Lauren, aceasta doar privea in jos.

-Știai ce rănită e fica mea din cauza ta?
O întreabă mama, cu un glas rece.

-Știu...
spune și începe să lăcrimeze.
-Dar e vina mamei, adineauri m-a lovit pentru că stăteam cu Camila. Vă rog să mă înțelegeți ...

-Gata! Încheiați discuția!
Mamă, te rog să ne scuzi.
Spun eu și plec cu Lauren.

Trebuia să vorbesc cu ea, nu puteam renunța dacă ea se afla chiar in fața mea.

___________________________

Eram într-un parc, pe o bancă. Era destul de răcoare afară, și nu era nimeni prin jur,  pentru că era târziu.

-Și.... ce o să se întâmple acum?
Întreabă Lauren luându-mi mâna între a ei.

-Sunt doar confuză, sunt rănită și nu știu ce să fac.
Oftez și mă uit spre cer, care arăta genial.

-P-pot să te sărut Camila...?
Întreabă ea bâlbâindu-se.
Am început să râd.

-Ia vezi, poți?

Lauren se apropia din ce în ce mai mult, respirația mea se îngreuna și mă abțineam din tremurat.

Când buzele noastre făcuse contact, am început să simt fiori prin tot corpul, membrele mele tremurau.
Mi-am dat seama că eu nu îi răspunsesem la sărut, așa că imediat îi dau voie să își introducă limba în gura mea.
După atât de mult timp, buzele ei incă mă făceau să zbor. Imi era dor de asta.

Peste câteva minute mă desprind din sărut lipindu-mi fruntea de a ei.
Respirăm cu o mică dificultate amândouă, din cauza momentului nostru.

-Lauren....
Șoptesc eu când aceasta îmi stergea rujul împrăștiat de la gura.
Ea mă privea cu dragoste, îmi oferă un mic pupic pe buze și pune capul pe pieptul meu.


Left me Burn ▪Camren▪Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum