~ 𝐌𝐀𝐑𝐑𝐈𝐄𝐃 𝐓𝐎 𝐓𝐇𝐄 𝐌𝐀𝐅𝐈𝐀 𝐊𝐈𝐍𝐆 ~

Capitolul 35

Jungkook P.V.S

Ma ridic de la masa și ma îndrept cu pași mici spre camera ei, nu știu de ce fac asta, când i-am spus atunci la aeroport ca o plac ea nu mi-a spus nimic în schimb, m-am simțit asa de penibil ca am făcut-o  încât am plecat imediat în avion, sunt asa un prost, acum am stricat și asa zisa relație de "prietenie" între noi. Nu cred ca Rose simte la fel și pentru mine nu după tot ce sa întâmplat în acea seara.

Ajung în fata camerei ei și bat încet la ușa așteptând ca ea sa îmi răspundă dar în schimb nu s-a auzit nimic. M-ai bat încă o data și tot nimic asa ca ma hotărăsc sa deschid ușa.

- Rose? Întreb eu încet. Ma uit prin camera și vad ca ea nu este aici. Unde a plecat? Ma întreb eu, doar a zis ca dacă vrem sa vorbim cu ea o găsim aici. Stau puțin și ma gândesc asa ca îmi veni o idee unde ar putea fi, e posibil sa fie pe balcon, da, acolo trebuie sa fie, spun eu și ma îndrept spre balcon.

Deschid încet ușa balconului și o zăresc pe Rose sprijinindu-se de balustrada privind frumosul oraș.

- wow, nu știam ca aveți o asa priveliște. Ii spun eu spărgând liniștea.

- tu ce cauți aici? Îmi spune ea rece. O vad cum își ferește privirea de a mea asa ca o apuc încet de mana și o întorc spre mine.

- Rose, uite....

Rose P.V.S

- Tu, ce? Ii spun eu deja nervoasa.

- nu trebuia sa zic acel lucru la aeroport și mai ales sa fac acel lucru, îmi pare rău, stiu ca tu ai vrut sa rămânem prieteni iar eu am stricat și asta, dar... Îmi spune el privindu-mă în ochi de data asta. Eu m-am îndrăgostit nebunește de tine, și nu știu de ce, totul la tine ma atrage , ochii tai, buzele tale, totul. Îmi spune el.

Ce prost e, el crede ca eu sunt supărat pe el ca a făcut acele lucruri la aeroport, și crede ca eu nu îl plac? Un zâmbet micuț îmi aparu în coltul gurii.

- de ce zâmbești? Îmi spune el de data asta serios.

- și eu care credeam ca ești un las? Ma uit la el amuzata dar el ma privea cu totul altfel, fața lui era una foarte confuza așteptând sa îi explic.  Tu în tot acest timp ai crezut ca eu sunt supărat pentru ce s-a întâmplat în aeroport? Îl întreb eu.

- da, doar tu ai spus ca mai bine  rămânem prieteni iar eu am stricat tot cu sentimentele mele și...
Nu apuca sa își termine propoziția ca ma ridic pe vârfuri și îl trag într-un sărut scurt făcându-l sa rămână șocat.

- ai plecat ca un laș de la aeroport știai? Ii spun zâmbind.

- stai puțin, îmi spune el încă șocat, adică tu....

- da, te plac deșteptule. Ai plecat asa de repede încât nu mai last sa spun și eu ceva.

- Rose, tu vorbești serios? Îmi spune el zâmbind, doamne cred ca m-am îndrăgostit deja de zâmbetul asta.

- da, ii răspund eu, sa știi ca sunt încă supărata pe asta.

- Rose, asta e... e, minunat! Îmi spune el și ma săruta doar ca de data asta era un sărut pasional, îi răspund sărutului și îmi așez încet mâinile după gatul lui el asezandule pe talia mea. Sărutul nu a durat mult din cauza lipsei de aer dar frunțile nostre erau lipite continuând sa zâmbim ca doi prosti ce suntem.

Jennie P.V.S

Oare ce fac nebunii aia doi, Jungkook e plecat de ceva timp asta făcându-mă sa stau pe gânduri. Oare s-au împăcat? Sau... s-au luat la bătaie? Tot felul de gânduri îmi trec prin cap încât nici pe Suga care îmi spunea ceva nu îl înțelegeam.

- Jennie, la ce tot te gândești?

- oare?! Ii spun eu încet. Nu ți-ai dat seama ca Rose și Jungkook au dispărut de aici?

- hmmm, chiar nu, îmi spune el căzând de data asta pe gânduri. O sa ne spune ei după, nu trebuie sa te îngrijorezi, nu face bine la bebe, îmi spune punându-și mâna pe burtica mea. S-a miscat! Spune el mirat.

- cred ca si-a dat seama ca e tatăl lui . Îi spun eu zâmbindui.

- abia aștept sa îl țin în brate și după sa ma joc cu el, sa alergam prin curte s-au sa îl învăț sa conducă...

- am... mai are pana atunci, ii spun râzând.

- nici nu o sa ne dam seama cand o sa crească.

- ai dreptate, spun și îmi mângâi încet burtica simțind cum se mișcă. De unde atâta energie? Spun și eu mirata.

- seamăna cu taicasu, îmi spune el făcându-mi cu ochiul asta făcându-mă sa rad.

- și... ai spus ca l-ai prins pe acel anonim, spun  uitându-mă la el dar dintr-o data fața lui se schimba într-una serioasa încercând sa îmi evite privirea.

- Suga, e totul în regula?

- Jennie... Nu o să-ți placa, cel mai bine e sa nu vorbim de asta de cât când ajungem în Coreea, nu vreau sa stric ziua asta. Promit ca vei afla în curând dar hai sa mai fim fericiți o zi.