Hei! Aceasta este inca o poveste pe care m-am decis sa o public, a venit ca o idee total nevinovata, dar s-a transformat in ceva mai mare si mai hmm... provocator. Cred ca nu este asemanator cu ceva am scris, poate de aceea mi se pare atat de interesant de scris.
In orice caz, ideea este complet a mea si sper sa va placa! :)
Kisses, A&M <3
PERSONAJELE SUNT ALESE PENTRU MODUL CUM ARATA, PRIN URMARE ASTA NU INSEAMNA CA ELE AU ACELASI COMPORTAMENT SI IN VIATA REALA!!!
Doar fictiune. :)
Clasa a douăsprezecea. Un an școlar nou, unde poti sa iei totul de la capat.
Noi porti deschise, noi prietenii si noi interese.
Pentru mine insemna inca o zi in care sa imi ascult fratele certandu-se cu parintii mei, sa aud tipetele tatalui meu si plansetele mamei. Stiu ca poate deveni insuportabil pentru altii, dar pentru mine era doar o zi obișnuita. Pe cât de obișnuit poate fi asta.
Ochii imi erau deja deschisi cand alarma a inceput sa sune, semnaland ora 7.
Inca o noapte nedormita din cauza tuturor strigatelor. Am incetat sa iau parte la ele cand mi-am dat seama ca nimic nu se poate rezolva cu cearta.
M-am ridicat obosita din pat, simtind fiecare os de 2 ori mai greu si ochii cazandu-mi in gura din cauza lipsei de somn. Mi-am tarsait picioarele ca un zombie pana la baie si m-am speriat sde propria-mi reflexie, nu numai ca ma miscam ca unul, chiar aratam ca un zombie; cearcane extrem de proeminente si ochi rosii, iar parul desfasurandu-se in toate partile.
Situația trebuia, bineînțeles, remediata.
Prin urmare, dupa ce m-am dezbracat de pijamale, am intrat in dus, unde am stat mai bine de 15 minute pe care le-am petrecut spalandu-mi parul si incalzindu-mi corpul slabit, folosind gelul meu preferat de dus: cel cu cafea. Deși nu stiu cât de folositor poate fi in aceasta împrejurare, încercam sa găsesc un mic moment de placere in mirosul dulce al acestuia.
Am iesit apoi ca un om nou si ma simteam mult mai bine. Ochii nu mai ma usturau atat de tare si eram mult mai stabila, capul nu ma mai durea si ma simteam capabila sa ma aranjez.
Dupa ce mi-am periat dintii,pe fata mi-am dat cu putin fond de ten, acoperindu-mi cearcanele si eventualele imperfectiuni, iar apoi mi-am aplicat putin blush de culoare roz, doar sa para ca fata mea este putin mai vioaie. In jurul ochilor am folosit o culoare maro, cu o tenta de galben,ce imi scotea ochii verzi in evidenta si ma facea sa par mult mai treaza.
Inainte sa trec la aplicarea vesnicului meu gloss rosu, mi-am pus niste picaturi in ochi care aveau sa mi-i curete putin si sa para mai putin rosii.
Indiferent ca nu voiam asta, mi-am aplicat si lentilele de contact, ce le foloseam pentru vedere. Nu este tocmai plăcut sa simți ceva in ochi atunci când simți ca îți ard ochii de la nesomn, dar... prioritățile.
Parul meu saten ce era anterior intr-un prosop acum mi se intindea in onduleuri ude ce imi ajungeau pana la jumatatea spatelui,asa ca am trecut mana prin el si dupa ce m-am chinuit cu feonul vreo 10 minute pana l-am uscat, iar apoi inca 10 pana l-am indreptat complet, am decis ca sunt multumita de rezultat.
Inainte sa cobor si sa infrunt realitatea m-am uitat din nou in oglinda si nu pot sa cred cat de bine aratam. Dintr-un zombie mergator m-am transformat intr-o adolescenta decenta. Încercam sa fac același lucru și cu situația dinăuntrul meu, însă nu-mi mergea așa bine pentru ca, din păcate, nu exista dus și machiaj pentru tristețe. Fusta neagră, scurta, pe care am ales-o, se potrivea perfect cu cizmele lungi pe care le-am încaltat, întrucât îmi făceau picioarele sa para mai lungi și silueta mai înaltă, una dintre insecuritățile pe care le am de când ma stiu și am încercat sa le remediez mereu cu iluzii create prin îmbrăcăminte. Sus am îmbrăcat o cămașă puțin larga, albă și din mătase, pe care am îndesat-o in fusta și am decis ca eram gata, intr-un final.
CITEȘTI
Aventura
General Fiction"El era tot ceea ce aveam nevoie. Era afectios, inteligent, pasional, indraznet si mai presus de toate, misterios. Combinatia fatala dintre soare si luna, bine si rau, zi si noapte" all rights reserved: amazonestyle. disclaimer: i do not own any o...