I'm all yours. |PJM FF

Capitolul 8

Era deja luni. Eu ma îmbrăcam pentru a merge la liceu. Tot weekend-ul Jimin a stat cu mine și a avut grija sa nu îmi lipsească ceva. Încerca sa se revanșeze, și îmi spunea intr-una ca ii pare rău. Le-am spus părinților mei despre tot ce s-a întâmplat, iar Jimin a luat toată vina asupra sa. Eu am încercat sa dau vina pe faptul ca nu mâncasem, dar el a ținut morțiș ca părinții mei sa știe toată poveste. Mama a spus ca totul e ok, iar tata a început sa spună o poveste din adolescenta lui. A intitulat-o "Drama adolescentina a lui Iulius". Foarte original, știu.

Cineva a bătut la usa camerei mele, iar eu am spus un simplu "intra". Imediat, un Jimin zâmbăreț a băgat capul in camera mea și ma privea, parca întrebându-ma dacă ma simt bine. Eu mi-am terminat ghiozdanul de făcut și i-am zâmbit drăgăstos, după care l-am sărutat scurt pe buze. A zâmbit in sărut, crezând ca l-am iertat. Chiar dacă nu îmi puteam scoate din cap imaginea cu el și Jisoo sărutându-se, nu puteam sa stau suparata pe acest ursuleț.

Am iesit din camera și am coborât repede sa îmi iau ceva de mâncare pentru liceu. Am luat un măr și o banana. Jimin ma privea confuz, după care a venit încet spre mine cu un rânjet drăcesc.

"Parca am vorbit sa nu mai tii dieta aia. Mâncam de la cantina azi." a spus el și mi-a sărutat gâtul intr-un mod lasciv.
"Ți-ai schimbat parfumul?" m-a întrebat el de o data, iar eu am pufnit.

"Se numește dus, Jimin." am spus eu și m-am îndreptat spre cuier pentru a-mi lua geaca. Mi-am pus la gât o eșarfa albă cu buline roșii. M-am dat cu mult parfum și mi-am îndreptat atenția către Jimin.

"Nu te îmbraci? Hai ca o sa întârziem." am spus eu, agitându-ma.

"De-abia aștept sa locuim împreuna." a spus și m-a luat in brațe.
"Sa îți văd orice mișcare prin casa, sa te țin in brațe cât de mult vreau..." a spus el iar eu l-am intrerupt.

"...sa îți miști fundul ca o sa întârziem." i-am spus și m-am desprins din îmbrățișare, nu înainte sa ii dau o palma la fund.

Jimin a rămas uimit la gestul meu, dar după aceea și-a lăsat capul puțin pe spate și s-a prefăcut ca geme.
Eu am început sa rad la cum făcea și i-am luat geaca din cuier sa îl îmbrac cu ea.

"Hai ma, Annie. Tu ma îmbraci in loc sa faci invers?" m-a întrebat cu vocea ca a unui copil căruia ii iei jucăriile și îl pui la teme.

"Pabo! Mișcă-te!" am spus autoritara, iar Jimin s-a conformat, încălțându-se in mai puțin de un minut.
Când am iesit în sfârșit pe usa, aerul rece de sfârșit de noiembrie ne lovește fața. Eu am început sa tremur, iar Jimin m-a tras de mână către mașina lui.

"Eu ți-am zis sa mai stăm in casa, dar tu nuuuu." a spus el in timp ce îmi pune centura de siguranța și da drumul la motor pentru a încălzi mașina.
"Pabo! Mișcă-te!" m-a imitat el, făcând o fata extrem de haioasa. Eu m-am uitat la el cu buzele țuguiate.

"Chiar așa urâtă sunt?" l-am întrebat iar el a început sa rada ironic.

"Poate ar fi trebuit sa te las in frig, mademoiselle." a spus și m-a tras de eșarfa pentru a ma săruta. Sărutul era unul pasional. Mașina parca se învârtea cu noi, iar eu mai aveam puțin și pierdeam firul rațiunii. Ne-am desprins din sărut din cauza lipsei de aer și i-am privit ochii căprui. Stia ce îmi provoacă și stia ca ma poate înnebuni doar cu un sărut.

Uitându-se la mine a plecat in trombă, pentru ca eram deja in întârziere.
Când am ajuns la liceu, am simțit cum mi se înmoaie picioarele când am văzut-o pe Jisoo ca se îndrepta spre noi. Jimin m-a tras mai aproape de el pentru a-mi oferi susținere și pentru a ma tine in cazul in care, cel mai probabil se și întâmpla, săream și ii atacam podoaba capilară.