În mobilierul vechi,prăfuit și cu uși care scoteau zgomote ascuțite când se deschideau,se afla corpul mic și fragil al Ayanei. Micuța fetiță de 5 ani,stătea ghemuită,cu ochii închiși.
Cu o oră în urmă totul părea normal,aceasta se afla cu bunica ei,o femeie in vârstă cu un păr brunet albicios,ochii plini de amintiri si maturitate,peste care se așezară o pereche de ochelari cu ramă subțire. Ochelarii pe care îi pusese mai bine pe ochii,in timp ce îi citea micuței fete o poveste.Ayana asculta ochii aproape închizându-se.
Ușa se deschise val vârtej.Erau părinții ei. După câteva secunde își dădu seama că se certau.Nu era ceva nou.Bunica ei plecă,vrând să îi calmeze. Fetița,speriată,se ascunse in dulap. Timp de o oră zgomotele nu se opriră. Ba chiar o auzise pe mama ei plângând. Fetiței îi apăru lacrimi in ochii. Când prima lacrimă îi căzu lin pe obrazul catifelat,gata să își continue drumul,fu ștearsă de un deget.
Fetița își întoarse capul speriată, dând ochii de un barbat cu părul lung, roșu,îmbrăcat elegant cu joben si ochii de un verde nepământean. Acesta îi zâmbi cald:
-Nu plânge micuțo.Se vor împăca.
Vocea era una groasă dar blândă. Ayana se uită înfricoșată la bărbatul din fața ei.
-Eu sunt Jason The Toy Maker.Vrei o păpușă la fel de frumoasă ca tine?
Auzind propunerea,fata zâmbi,ochii sclipind.Adora păpușile.
-Da,da!Vreau o păpușă!
Uitase de tot.De părinți,de ceartă,de bunica sa.Doar era un copil.Mic si naiv.
-Întâi,pot să aflu cum te cheama?
Jason își băgase mâinile la spate pregătind sa scoată ceva. Văzând asta fata nu ezită nicio secundă:
-Ayana,mă cheamă,domnule Jason.Acum pot primi păpușa?Roșcatul zâmbi:
-Câți ani ai?Și,te rog,spune-mi Jason.Nu sunt atât de bătrân. Fetița chicoti:
-5 ani. Ayana arâtă 5 degete in aer,mândră.
Bărbatul scoase o păpușă din cârpă cu ochii de nasturi,care semăna perfect cu Ayana:
-Sunt eu,sunt eu!
Fata era bucuroasă, poate prea bucuroasă. Râse scurt,un râs colorat care îți încânta urechile si luase păpușa in mâini.
-Mulțumesc Jason!Îmi place mult.O să dorm cu ea. Roșcatul auzind acestea,zâmbi:
-Cu plăcere micuțo. Bărbatul îi chiufuli părul, aceasta zâmbind.
Sticlă spartă. Acesta fusese următorul zgomot auzit.Cum zgomotul ajunse la urechile Ayanei,izbucni într-un plânset necontrolot.Jason încerca sa o calmeze,dar în zadar. Minute bune mii de lacrimi curse din ochii fetei:
-Vrei sa Îți dau un sfat? rosti roșcatul acum toată atenția căzând pe el.
-Ce s-sfat?reuși fetița să rostească printre suspine.
-Nu fii atentă când se ceartă. Prefă-te ca nu îi auzi.
-C-cum?Acum era de-a dreptul confuză și curioasă.
Nu înțelegea cum era posibil așa ceva.Ea nu avea probleme cu auzul,era perfect sănătoasă.
-Păi, când îi auzi certându-se,nu te speria. Tot ce trebuie sa faci este să ignori. Nu auzii!
Fetița dădu afirmativ din cap.
CITEȘTI
Hide and Seek | CreepyPasta f.f.
Terror"Pentru unii,este doar un joc,o distracție. Pentru mine,este noul meu mod de viață. Ei mă urmăresc. Numără secundele,minutele,zilele,așteptând să mă găsească. Eu mă ascund...şi aștept sfârșitul. Dea-va-țea ascunselea nu mai este de mult,doar un joc...
