Psycho but Sweet

Capitolul 1

I. PSYCHO

Capitolul 1: " O persoana deranjanta "

"Ce incerci sa faci?"

Intreba asa numitul Park Chanyeol, indepartandu-l pe roscat.

"Ah iarta-ma!" Spuse el plecandu-se stanjenit. "M-am speriat tare,dar voi pleca acum!"

Spuse el inghitind in sec.

Fara a mai sta pe ganduri imediat cum Baekhyun pasii in afara casei lui, cel inalt trantii usa.

"Yaa, ce rautate."

Spuse el calm privind cerul. Inca mai ploua si este nevoit sa alerge spre casa fara ceva sa il protejeze de fulgere de care ii era atat de teama .

Dis de dimineata, Chanyeol se ridica fara prea multe proteste din pat pentru a pornii spre baie. Isi facu rutina zilnica, urmand sa isi imbrace hainele pentru lucru. Nu era chiar meseria pe care si-o dorea insa cand tatal sau s-a stins a promis ca va avea grija de firma sa. A promis sa fie asa cum si-ar fi dorit el,exceptand sentimentele sale. Era antisociabil si ii placea sa isi petreaca mai degraba ziua in biroul sau inconjurat de hartii decat sa iasa in oras ori cu ...prietenii pe care nu ii mai avea. Fiind o situatie intalnite la majoritatea oamenilor, cand a terminat liceul el si prietenii sai si-au promis ca vor tine mereu legatura si ca vor fi la fel si in viitor,insa ce sa vezi? Totul a fost o minciuna . Cativa dintre ei aveau deja sotii, unuii si copii. El se considera mult prea tanar pentru a-si face propria familie. Avea doua douzeci si trei de ani.

"Vremea perfecta."

Spuse el apropiindu-se de biroul sau luand loc pe scaunul de piele de care s-a despartit doar cand a mers langa fereastra.

Ploaia revenii,iar cerul se intuneca la fel ca ziua precedenta ori ca restul zilelor ce trecuta. Vremea aceasta era perfecta pentru a-l binedispune pe Chanyeol. Se simtea linistit si dorninc de munca . Parca invia cand auzira sunetul ploii. Se rezema de spatarul scaunului inchizandu-si ochii cateva minute, incercand sa se relaxeze.
El nu era o persoana rea sau fara suflet, insa prefera sa fie distant si rece cu oamenii din jurul sau, folosind asta precum un scut de aparare. Undeva, in adancul sufletului sau simtii o urma de vinovatie pentru ce s-a intamplat seara trecuta.
Poate ar fi trebuit sa ii ofere strainului o umbrela. A mintit, spunand ca nu are umbrela, cu toate ca avea trei in cuierul de langa usa pe care probabil strainul le-a vazut .

"Aish..inapoi la munca."

"Domnule Park, a venit noul secretar."

Spuse secretara dorectorului adjunct, Oh Sehun.

Sehun era deasemenea si verisorul de gradul intai a lui Chanyeol, aflandu-se in relatii destul de bune .

"Spune-i sa intre."

Spuse fara a-si ridica privirea.

"Buna dimineata! Ma scuzati pentru ca am intarziat,dar stiti ... traficul e groaznic in Seul."
Spuse e vorbind repede .

"Vorbesti prea mult ."
Spuse Chanyeol ridicandu-si privirea spre baiat.
Mare i-a fost mirarea cand il vazu pe roscatul de noaptea trecuta stand in fata lui.

"Ah...domnul fara umbrela."

Constata el analizandu-l pe Chanyeol.

"Poti incepe."

Spuse Chanyeol scurt, intorcandu-se la hartiile sale.

"Nu mi-ati spus ce sa fac."

Zambii el usor.

"In primul rand, scapa de hainele astea."

Arata spre vestimentatia lui Baekhyun care pareau a fi mai mult a unui idol kpop decat a unui secretar.

"Ce au hainele mele?"

Intreba el analizandu-se .

"Sunt indecente. De maine vei purta ceva formal."

"Si in al doilea rand?"

"Adu-mi cafeaua. Nu am avut timp sa o beau inca."

"Ah, sunteti o persoana ocupata. Este dificil sa va ocup..."

Zambii el dulce incercand sa mentina conversatia, insa privirea lui Chanyeol il ameninta astfel isi abandona fraza, mergand spre iesire.

"Cafea cu zahar sau fara ?"

Intreba el din pragul usii.

"Fara."

"Mmm cafea tare."

Chanyeol privii spre el facandu-i semn sa dispara cat de repede.

"Aici o sa imi gasesc sfarsitul."

Ofta Chanyeol. In opinia lui, roscatul era obositor. Zambind si vorbind tot timpul era o imagine de care nu mai avea parte in viata lui,iar acum ca el face asta atat de brusc, il facu sa devina nervos.

Va urma.