Psycho but Sweet

Capitolul 5

II. PSYCHO but...

Capitolul 5: "Esti frumos."

"De ce nu respectati mesele?"
Intreba Baekhyun cand chelnerita le-a asezat limonada pe masa .

"Amm, o problema personala."
Spuse el.

"Aaa, inteleg. E vorba de iubita dumneavoastra."

"Despre ce vorbesti?"
Intreba Chanyeol confuz .

"Oh, asa am auzit vorbindu-se . Nu mancati din cauza dietei pe care o tineti pentru iubita photomodel."

"Cine te-a mintit Baekhyun? "
Intreba el incercand sa nu chicoteasca, insa un zambet aproape invizibil ii sarii in ochi lui Baekhyun.

"Omo! Tocmai ati zambit? Dumneavoastra stiti sa faceti asta?"
Intreba el surprins.

"Ce vrei sa spui? Normal ca stiu." Spuse serios. "Asculta Baekhyun, nu vreau sa imi mai aduci iaurt ok? Defapt nu imi mai aduce nimic fara sa iti spun eu."

"Imi pare rau, credeam ca toata lumea iubeste iaurtul de capsunele."
Spuse el inocent.

"Capsunele? Ce esti tu? Un copil mic?"

"Sa fim seriosi. Chiar credeti ca acolo sunt capsuni mari? Gresit! Capsunele foarte mici inca nici nu le simt. Niciodata nu gasesc o capsuna acolo! "
Se plange el.

"Scuza-ma, trebuie sa merg pana la baie."
Spuse el dupa ce privii in alta parte.

"O-ok."

Chanyeol merse catre baie, apoi se asigura ca Baekhyun era captivat de imaginea trecatorilor ce se plimbau, bucurandu-se de acea zi insorita dupa multa ploaie.

"Scuza-ma, aveti iaurt de capsuni aici?"
Intreba el.

Dupa cateva cutii desfacute, Chanyeol gaseste in sfarsit cutiuta perfecta. Primeste o lingurita mica si se indreapta spre masa unde Baekhyun inca nu s-a plictisit de priveliste.

"Aham... chelnerita aia a spus sa iti dau asta . Am desfacut-o pentru tine deci este ok."
Spuse Chanyeol dandu-i iaurtul.

"De ce mi-ar da ea asta?"
Intreba Baekhyun confuz.

"De unde sa stiu eu? Nu ma priveste. Doar mananca bine?"
Spuse el incercand sa isi consume portia de mancare care a ajuns in timpul in care el a lipsit.

"Omo! Omo capsunica! "
Spuse baiatul dand din picioare entuziasmat luand capsunica in lingurita sa .

"Oh ca sa vezi. E prima ta capsuna in iaurt."
Spuse Chanyeol neinteresat.

"Esti sigur ca nu o vrei tu?"
Intreba Baekhyun cu ochii mari.

"Yaa, ti-am dat voie sa imi vorbesti informal?"

"Ah ma scuzati! Am uitat. "
Rase el usor de cat de aerian era la acel moment apoi manca capsunica cu pofta.

"Asta e cea mai buna capsunica pe care am mancat-o vreodata ."
Spuse el lingandu-si buzele .

Chanyeol doar il privii ...ciudat. Era prima data dupa prea mult timp cand fata lui Chanyeol arata ... fericita.

"Am platit deja, sa mergem."
Spuse Chanyeol luand-o inainte.

"Mi-am uitat rucsacul, asteapta."
Spuse intorcandu-se inapoi la masa unde chelnerita il ruga sa ramana pentru un rating al magazinului.

"Cum vi s-au parut serviciile noastre?"
Intreba ea notand.

"A fost totul bine. Ah, multumesc pentru iaurt."
Zambii el.

"Poftim?"
Chicotii ea.

"Pentru iaurtul pe care l-ati trimis pentru mine..."

"Ah, nu l-am trimis noi. Domnul cu care ati venit a cumparat cateva cutii de iaurt cu capsuni. A cautat fructele, putine cutii au. La revedere."

Spuse ea lasandu-l pe Baekhyun in ceata .

Ce ...ce e asta? Se intreba el. Niste zgomote puternice se aud si cand asculta mai atent stia ca era defapt ... inima lui? Privii spre Chanyeol si simtii ca mainile sale tremura.

"Nu ! Nu!"
Isi spuse in timp ce iese din local.

Ei s-au intors fiecare la biroul propriu, reluandu-si propriile activitati. Baekhyun era in biroul sau, aranjand cateva dosare cand se aude usa.

"Domnule Park. S-a intamplat ceva?"
Intreba Baekhyun.

"Doar am venit sa iau dosarele rosii."
Spuse el apoi un zambet scurt aparu pe fata lui.

"De ce zambiti? Asta incepe sa devina infricosator."
Spuse el timid.

"Ai mancat din nou iaurt roz, Baekhyun?"
Intreba punandu-si palmele pe birou, stand aplecat spre el.

"D-da. De ce ?"
Raspunse el intimidat.

"Pentru ca ai ceva chiar aici."
Chanyeol ii arata locul, insa chiar si dupa ce isi sterse gura, Chanyeol continua sa spuna ca inca nu se sterse . In realitate, nu era nimic pe fata lui, insa ii placea sa il tachineze.

"O sa te ajut cu asta."
Spuse Chanyeol, apoi ii dadu lui Baekhyun un atac de inima cand se apleca , stand inca cu palmele pe birou, si il saruta in coltul gurii, trecandu-si limba lent si delicat peste locul cu cauza.

"D-domnule P-Park..."
Se balbaie el privind spre buzele pline atat de moi... si parca i se facuse o pofta inexplicabila pentru buzele sefului sau, iar gandul il facea sa se incalzeasca imediat.

"Esti frumos. Stii cumva daca merge incuietoarea de la usa? "
Intreba Chanyeol soptindu-i senzual la ureche, in timp ce, cu o mana traverseaza pieptul roscatului, coborand, si coborand, si coborand .
Baekhyun a gemut infundat, iar respiratia i se ingreuna cu fiecare secunda in care Chanyeol ii atingea membrul ce parea ca nu mai poate fi inchis prea mult timp.

"Byun! Dormi cumva la lucru?!"
Vocea groasa si ragusita a sefului sau il facu pe Baekhyun sa tresara . Era transpirat, iar inima lui batea mult prea tare pentru a se considera normal.

"Domnule Park..."
Spuse el privind spre Chanyeol.