Ora-n față va întemeli

63 9 7
                                    


Sângele îmi scrie că eu te-am uitat,
Când de fapt pe tine doar m-am supărat.

Sângele îmi spune că îi e de-ajuns,
Căci se simte gol fără al tău sărut.

Sângele îmi țipă că nu mai sunt al său,
Dar ai cui să fiu, când tu nu ești al meu?

Sângele îmi scrie că eu te-am uitat,
Dar amândoi o știm, nu e adevărat.

Și de-ar fi să fie cum e mult prespus,
Poate într-adevăr suntem în alt fus.

Eu din oră-n oră încă te iubesc,
Doar ca peste alta iar să te urăsc.

Eu la prânz și cină nu îți sunt în gând,
Doar ca dimineața să mă suni plângând.

Nu învăț nicicum, nicicând nu o voi face,
Chiar de ora-n spate mereu se întoarce.

Încă sunt aici și mereu voi fi,
Chiar de ora-n față va întemeli.

Soarele și întregul pământUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum