Capitolul 3:"Sclav"

177 21 5
                                    

   Nu se poate,pur si simplu nu se poate.Am fost muscat de un vampir mai bine zis "vampirita", si acum se presupune ca am facut un contract cu ea ,in ritmul o sa imi pierd mintile si sangele.

  -Teoretic,nu e un contract ,tot ce am facut a fost sa iti beau sangele,la uni oameni ar trebui sa le beau sangele de mai multe ori pana sa le apara semnul, dar se pare ca cazul tau e mai special.

  Nu intelegeam ce zice,parca vorbea chineza, nu imi puteam aranja gandurile.

  - Nu vorbesc chineza , ci romana pe care cred ca o stii prea bine,daca ai fii atent ai putea intelege ce spun.

  -Ce vrei sa inteleg!?Ca m-ai muscat si a fost vina mea ca a aparut semnul,iar tu nu ai nici o vina , iar acum ce? Trebuie sa devin scavul tau sau ceva de genu?!

  Eram nervos, foarte nervos ,nu stiu de ce dar ma enerva foarte tare cand ma gandeam ca a mai baut si sangele altora.Stai, Alex stai trezesete tre sa ma trezesc nu e timpul sa fiu gelos, daca devin scavul ei inseamna ca voi fi nevoit sa o hranesc in fiecare zi, in ritmul asta voi muri,nici macar nu voi apuca sa termin liceul.

  -Nu vei muri, am nevoie de sange la aproximativ patru saptamani, in timpul asta sangele tau are timp sa se regenereze.

    -Si daca nu iti voi mai da sange?

     -Vei muri.

  -Opreste-te.

    Cu toate ca a zis asta nu m-a impresionat,de parca o voce din capul meu mi-a soptit "Nu vei muri,nu ai cum sa mori."

  -Ce sa opresc?

  -Chestia cu cititul gandurilor mele,imi da fiori.Macar atat poti ca sa faci.

S-a uitat la mine de parca i-as fi spus sa manance râme.

      -Exact asta ai si facut, nu ma pot opri din a-ti citi gandurile mai ales acum ca ti-am baut sangele e ca si cum eu te-as pune pe tine sa te opresti din respirat,si sa sti ca ai o minte destul de amuzanta.

  O fi ea draguta dar are o gura mare.Si acum se presupune ca suntem prieteni? Sau eu sunt decat sclavul ei.Indiferent cum era felul ei de a fi ma atragea , ma facea sa vreau sa o fac a mea, poate era din vina puterilor ei de vampirita, dar cu fiecare miscare pe care o facea ma simeam din ce in ce mai afectat de magia ei.

  -Nu ma cheama vampirita.-a zis evident,iritata.

  -Atunci cum te cheama?

  -Kate Woken.

  -Pe mine Alexander, Alexander Halle.

O liniste ciudata se asternuse intre noi doi ,nu puteam face alt ceva decat sa ma uit la ea si sa o admir.Sper ca nu imi citeste gandurile acum.

  -Ti-am spus nu ma pot opri din a le citi si nu le citesc in totalitae decat mici fragmente.

  Cand am auzit ce a spus, iar m-am inrosit ca rosia.Stiu ca nu e normal pentru un baiat sa roseasca atat, pana acum nici eu nu rosisem de doua ori in acceasi zi si mai e si din vina aceleasi fete.Dar nu ma puteam abtine, era de parca eram hipnotizat de frumusetea ei, de tenul ei pal ,de modul in care vorbea,in care se exprima,ma fascina totul la ea de parca eram un copil care primise o jucarie noua si nu putea sa sa mai desparta de ea.

   -Nu sunt o jucarie.

   -Nu mai face asta, serios opreste-te.

  -Ti-am mai spus..-a mai vrut sa zica ceva,dar am zis peste ea.

~The Nameless~Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum