2

637 44 1
                                    

O linie caldă ii atinge ochiul stâng nepermitândui să-l deschidă.
Ar mai fi dormit, dar o durere de cap îi intrerupe relaxarea. Ridicânduse de pe canapea deplasânduse cu pași lenti către baie, apropiinduse de oglindă băii văzu un Yoongi distrus. Dar acest lucru nu-l afecta deloc. Ba chiar zâmbind in colțul gurii ca si cum avea placere de acel Yoongi. Făcând un dus rece si pregaginduse de universitate.
Imbracânduse într-o pereche de jans negrii usor decoltati, un maiou alb cu putin sur, o geacă neagra din piele si adidași albi. Abia cind vroea sa iasa din apartament observa ca ceilanti doi nu erau prezenti inca de când s-a trezit.
-Yoongi Hyung! Un cap portocaliu deschis se zareste printre studentii de pe hol. Era Hosok, fugind cu o gura până la urechi si făcând din mâna.
Yoongi evitndul si intrând in sala de clasa, nu mai iera nimeni, doar un baiat ce statea pen-ultima banca. Avea o culoare roz la par ceia cei atrase atenția intorcând capul spre baiatul rozaliu.,, Cine e el? E nou? In fine! ''
Însă Jimin nu mai iera nou de doua luni. Yoongi il observa abia acum.
Jimin era o fire linistita si blândă foarte dragut cu cei din jur si grijuliu. Total opusul lui Yoongi, avea trăsături femenine ceia cel facea atât de dragut. Ochii ii erau mari de o culoare maronie, buzele cărnoase si mereu de o culoare vie, iar nasucul avea o forma adorabila. Era josut de statura si cu un corp bine facut.
,, Nu pot sa cred pentru prima data s-a uitat la mine, câta gheata are in privire. ''Spuse Jimin uitânduse atent in spatele lui Yoongi,care se îndrepta spre banca lui. Punândusi castile in urechi si culcândusi capul pe banca rece.
Orele au trecut , Yoongi refuzând sa vorbească cu cineva. Hosok si Namjoon l-au lăsat in pace acceptândui cererea de a nu fi derajat.
Dupa ce sa terminat ultima oră si-a pus castile in urechi si sa îndreptat spre ieșirea din universitate.
Jimin se grabea sal prindă din urma. Nu stia de ce vroia asta,dar picioarele se miscau fara a vrea. Salvare a lui au fost cei doi prieteni ai sai Jungkook si Taehyung care il saluta de la distanță.
-Jimin, unde te grabesti asa? Îl întreabă Jungkook cu curiozitate.
-Ăăă... E-eu... ăă.. Ma grăbesc acasă.
-O-ok, deseară iesim in club? Fratele tau a spus sa te anunțăm. (Taehyung)
- Jin Hyung?! Ok, o sa ies.
-Bine vezi nal dezamăgi. (Taehyung)
Jimin pleca lasândui pe prietenii sai in urma.
Mergând la pas rapid si uitânduse in jos, neibservând se izbi de cineva. Ridicând bărbia văzând doi ochi atintiti asupra lui, doi ochi inrositi si reci, dar tot atât de frumosi.
-Yoongi! Ă... Imi pare rau n-nu team văzut, scuze.
Yoongi se uita la el câteva secunde si cu un glas sters ii raspunde baiatului rusinat.
-Uitate pe unde mergi. Se întoarse si își continua drumul.
Aceste cuvinte si nepasarea cu care au fost rostite au fost de aujns ca sai aducă tristețe pe fața fină a rozaliului.
Lui Jimin ii plăcea de Yoongi de aproximativ doua luni, din prima zi cind il vazuse.
-Ooo Hyung de cind ai ajuns? (Hosok)
-Nu de mult.
-Ok pregatestete in doua ore mergem la club Namjoon a spus ca vrea sa ne-al prezinte pe iubitul sau.
-Si sa nu aud nici un raspuns negativ. Spuse Hosok uitânduse direct la baiatul somnoros de pe canapea.
-Mh..., daca nu accept o sa va tineti de mine.
-Buna alegere. Spuse Hosok zâmbindui lui Yoongi.
Peste o ora si ceva baietii erau pregătiti de plecare.
Imbracat sexy si destul de bine aranjati.
Pov Yoongi
Am intrat in club un miros cunoscut se putea simti inca de la intrarea in clădire. Iar prin lumina reflectoateleor se putea observa destul de bine fumul de țigară.
Mi-am luat o cafea si vroiam sa o beau liniștit la bar, dar se pare ca nu am avut ocazia sa stau singur mult timp. Ca deja il vedeam pe Namjoon cum se apropia.
-Yoongi de ce ai fugit de noi?
-Nu am fugit, am mers la pas rapid, spune repede ce e ca vreau sa-mi beau cafeaua.
-Hai la masa noastră!
-Si daca nu vreau?
-O sa te târăsc până acolo
-Of...
Mi-am luat cafeaua si l-am urmat pe blond. Se îndrepta spre o masa mai retrasă. L-am observat pe Hosok cu un zâmbet larg pe fata, lânga el era un tip inalt cu parul negru cenusiu, ochii mari si de o culoare cafenie închisă. Lânga el erau inca doi baieti pe care ii mai vazusem până acum. Si intr-un colt al mesei era baiatul ăla nou cu parul roz.

Va urma!!!

Love me, nothing more! Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum