alergând după trenuri de jucărie

8

inimă de licurici

tuc-tuc
tuc-tuc

răzbate
copile
printre norii de ceară.
pentru că inima ta
atât de luminoasă și arsă în beznă
e o lună de fluturi
ce-nfloresc crizanteme.

inimă de licurici.

tuc-tuc
tuc-tuc

am simțit că mi se aprind
mușchii din mijlocul mării
de spini. și eu sunt un spin
și tu ești un spin
dar oare ce se aprinde între aceste două
bucăți de plastelină pe care le numim suflete?
oare ce moare odată
cu lumina
pe care ne-o sigilam între spasme?
oare cine suntem
cu adevărat
copile?
c
i
n
e

s
u
n
t
e
m
?

m-am născut în aprilie
înainte ca plopii să îmi șteargă strănuturile
cu norii de spumă și calcar
m-am născut odată cu stelele
și cu lumina
și cu oceanul
și cu lacățile de la inimă
odată cu grădinițele de raze
și fluturi
și sorii pe care ii colecționezi
la apus
m-am născut odată cu trandafirii
pentru că am mușchii plini de spini
și de scai
și de șoapte
și acid
de încearcă sa se deintegreze reciproc
ca o inimă de licurici
sau de stea
dar nu o fac
nu o face
și nu respirăm
pentru că ne auzim inimile
cum respiră

inimi de licurici
tuc-tuc
tuc-tuc

ne auzim inimile cum luminează
și existăm.
cu adevărat.

dar oare cine suntem?

oare cine ești tu?

12:44, 5 octombrie

Soare.