CAPITOLUL III - ... obișnuiam să-mi fie dor de tine.

649 50 5
                                    

CAPITOLULIII

... obișnuiam să-mi fie dor de tine.

         Un ”S-o i-a dracu de chufă!”, îmi șuieră pe la urechii, iar ușa de la intrare se trântii puternic. Clar avusese o zi urâtă la muncă, iar acum își vărsa nervii pe biata ușă. Am cobotât din pat îndreptându-mă spre locul cu pricina. M-am încruntat în timp ce-mi rezemai umărul de perete.

         - Ce ți-a făcut săraca ușă?, am întrebat-o temător.

         - Tu ce vrei?, mă săgetă din priviri Ioana.

         - Nimic releveant, i-am răspuns pe un ton iritat. Din câte văd tu ești cea indispusă, am ajutat-o să se ridice de jos. Haide, spune-mi ce ai pățit mâzto?

         - Nici nu întreba, răspunse cu o voce mai calmă de data acesta, în timp ce-mi apucă mâna și încercă să se ridice. Șefa e o idioată!, strigă aproape plângând.

         - Cum de?, am continuat eu.

         - Am făcut o mică greșală la iventar și mi-a ținut o oră morală despre normele de muncă și chestii, adăugă ea. Asta pe lângă faptul că mă va concedia dacă mai întârzii sau fleacuri de genu.   

         - Oo-kkk!, bătui în retragere.

         - Să nu îndrăznești, mă avertiză cu degetul. Stai și mă asculți.

         - Dar, eu ... eu..., exact când soneria se găsi să sune. Salvat! Am strigat în sinea mea, sau așa avea să pară.  Tu?!, eram total uimit.

         - Da, îmi zâmbii atât de tandru că-mi tăie respirația. Mi-am zis să trec să văd ce faci și sper că nu am picat într-un moment prost?, se scuză el privind-o pe Ioana.

         - Nu, răspunse Ioana, Intră Andrei.

         - Mulțumesc!, surâse copilăros.

         Ce? privind-o pe Ioana care își așeză haina în cuier și ridicând din umeri, semn că nu știa nimic despre asta.  Cum de știa unde stăteam, deoarece după film fiecare a mers acasă. Tebuia să aflu ”cum de” sau ”cine”; dar ceva îmi spunea că Ioana avea de-aface cu asta. Era campioana întâlnirilor suspecte, sau neprevăzut. Pentru care o iubeam unori și alteori îmi venea să-o bat, jur.

         - Și..., am înghițit în sec - arăta trăznet de sexi - mergând spre el și luându-l în brațe exact când Ioana trândii din nou ușa de la dulap, iar baba, deh doar așa e crizată ea, bătu în calorifer. Ne făcusem de cacao. Clar Andrei avea să îți facă o părere urâtă despre noi.

         - Și la voi bat vecinii când faceți zgomot?, întrebă spre surpinderea mea.

         - Da!, râse Ioana. E la fel și la tine?, continuă ea.

         - La fel!, zâmbi Andrei, Așa se întâmplă când ai vecini trecuți de vârsta a treia; uneori îți vine să pleci și să fugi, râse înfundat.

          - B-binee!, mi-am căuta un loc pe canapeaua din living. Se pare că ai mai multe lucruri în comun cu Ioana din câte văd, am șoptit sperând că poate nu mă vor auzi.

UCIDE: 'AMURGUL IUBIRII' [Boyxboy] FINISHEDUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum