UCIDE: 'AMURGUL IUBIRII' [Boyxboy] FINISHED

CAPITOLULX - ... fată rea.

 

CAPITOLULX

... fată rea.

         - Nu-mi vine să cred că fac asta?!, am țipat mai mult decât doream să mă exprim în cuvinte.

         - Taci!!!, țipară amenințător Ioana și Andreea.

         Priveam spre un apus atât de mific și aproape că-mi dădeau lacrimile. Îmi aminteam de primul crepuscul pe care-l văzusem împreună cu Andrei. Am inspirat aer puternic mutând privirea spre o siluietă ce se contura venind pe aleea din marmură, mâncată de trecerea anilor. Era Andrei! inima începuse să-mi bată puternic și aproape sărindu-mi din piept. Am strâns putenic din dinți, și aproape am uitat cât era de necesar să respir.

         - Ești bine?, mă privii îngrijorată Ioana.

         - ăăă!, am clipit tăcut. Pe dracu!, am strigat tare din frunzișul unde ne ascunsesem. Fir-ar să fi tu de bărbat, am înaintat spre Andrei care mă privea surprins. Desigur?! Cine dracu am mai văzut în om normal la cap să sară din tufișuri când tocmai treci prin zonă. Nimeni sănătos, din câte îmi amintesc. Îmi ajunge să plâng după tine, iar ține să nu-ți pese de mine nici cât negrul de sub unghie, l-am apucat de baza tricoului continând să-l privesc în acel ocean  tulbure care-mi topea sufletul. Te iubesc ticălosule, pe dracu cu lumea asta; te-am plăcut de când te-am văzut, de când mi-ai dat numărul tău de mobil, chiar și atunci erai plecat și nu am cerut nimic niciodată - am tras puternic aer, așteptând să reacționez.

         - Seby?!, surprins. Ce cauți într-un tufiș, arătă cu degetul spre acesta, în timp ce Ioana și Andeea rămaseră fără aer, fără să facă nici-o mișcare.  Mă spionai cumva?, se încruntă comic.

         - Nu recunosc una ca acesta, am mutat privirea spre cu totul altceva decât chipul lui, știind că ochii lui mă fixau analitici.

         - Tu!, tonul lui era grav, apoi urmat de încă un TU mai calm. Nu ai idee cât de mult mi-ai lipsit nebun mic, mă curpinse în brațe.

         - ăăăă?!, eram confuz. Fie uitase, ori se lovise cumva la cap de uitase ce făcusem cu câteva zile în urmă. Adică, eu plus un tip pe nume Dragoș, egal sărut în fața lui. Pe toți castraveții!! Oare de vină era Andreea? Nu, asta nu este posibil, dar dacă mă gândesc mai bine e un drac feminin. Se potrivește cu Ioana. Mă omoară dacă aude asta, s-a zis cu mine.

         - Haide, mă strânse de mână. Vreau să-ți arăt ceva.

         L-am urmat fără să zic ceva. Nu doream să stric momentul, iar ochii mei se fixară pe tufișurile de unde țâșnisem cu ceva clipe înainte. Mai  mult decât sigur, Ioana și Andreea râdeau. Ce idiot sunt! Mă făcuse de râs în fața tipului pe care îl iubeam cu adevărat. Uneori îmi este greu să-l iubesc pe idiotul acesta.

         Era un apus mirific, iar Andrei mă strângea la pieptul lui. Îmi lipsise enorm acest sentiment, parfumul lui, șarmul lui bolnăvicios ce-mi dădea putere și fiind pentru mine asemenea unui drog. Aveam prin minte versuri din melodia Dernière danse; clar eram nebun cu acte în regulă. Nu puteam să nu mă las purtat de vise și de sentimentele ce năvăleau în interiorul meu. Atât de confuze, de reci, iar eu eram singurul vinovat. Însă un gând tâmp mă îndemna să cred că, Andreea are de-aface cu asta. O omor după, dacă supraviețuiesc cumva... sper?!

         Am inspirat aer puternic în torace și mi-am rezemat capul de pieptul lui. Îl doream atât de mult, încât lipsa lui mă înnebunea. Evident eram dependent de el și eu nu știam acest lucru, sau nu doream să admit.

         Razele soarelui dansau pe valurile Dâmboviței, iar vântul se juca frenetic printre ramurile copacilor, producând un cântec molcom și suav. Am dat să mă retrag din strânsoarea lui delicată, dar ceva mă oprea să fac asta. Mă strânse mai puternic, iar un surâs i se schiță pe buze.

         - Știu că totul ți se pare ciudat,  îmi șoptii la ureche pe un ton trist. Dar nu vreau să te eliberez, nu vreau să te pierd pentru  a doua oară, îmi savură pentru câteva secunde parfumul în timp ce-și rezemă bărbia de umprul meu drept. Nu te grăbii să fugi, te vreau înapoi iubire. 

         - Mă vrei.. ce?!!, m-am întors cu fața către el. Ești de-a dreptul nebun, știai?, am continuat să-l prives încruntat.

         - Se poate spune și așa, răspunse Andrei.

         - And, uite - mă fâstâceam mai rău ca o fată. Eu.. îmi pare...

         -Șuuu!, își puse degetul pe buzele mele. Am uitat întâmplarea, nu a însemnat nimic; hai să nu stricăm un apus minunat ca acesta, nu vrei?

         - Ai dreptate, am râs înfundat.

"Doar speranta 

Pe acestă cale in lipsa ta

Sunt inrobita, viata mea fara tine e doar un decor luminos, 

lipsit de sens... "

         - Se pare că va-ți împăcat, am sesizat vocea lui Dragoș.

         - O-k?!, am clipit în repetate rânduri.  El ce caută aici?, l-am privit pe Andrei temător.

         - Seby, râse Andrei. El este vărul meu Dragoș, acesta zâmbii copilăresc. Dragoș acesta este iubitul meu, Seby. Oricum ați făcut cunoștință, bine una mai intimă dar... nu mai contează, pufnii în hohot Andrei.

         - Bine, eram al dracu de confuz și cred că meritam o explicație. Tocmai m-am sărutat cu vărul tău, și mai important îmi este și vecin... pe toți dracii!!! Sunt mort... Nu, pe bune, al dracului de mort. Sunt distrus dacă află Ioana despre asta. Oh zeilor!

         - Ești bine?, mă privii îngrijorat Andrei. Seby?

         - Cred că am să vomit, m-am îndepărat de el câțiva pași, apoi am făcut pe   Niagara falls la propriu.

         Am apucat balustrada de metal și mi-am lăsat privirea să alunece în întunericul minții mele obscure. Mă încurcasem într-o tâmpenie ce nu-mi făcea plăcere. Nu mai avea aer, simțeam cum încercam să respir dar ceva îmi oprea aerul să pătrundă în mine, iar asta îmi provoca neliniște. Mereu fac lcururile fără să gândesc înainte, eu și jocurile mele tâmpite de-a șoarecele și pisica. Pe naibii, merit tot ce mi se întâmplă cu vârf și îndesat. Am repetat fraza în minte de câteva ori, nu înainte de-a mă probușii pe betonul rece de sub picioarele mele; ne mai reușind decât să aud strigătele disperate ale lui Andrei, ce se tot auzeau în neantul ce mă cuprinse complet într-o liniște de catafalc.