A doua zi a inceput ca si restul. Eu eram somnoaroasa, dar scoala asta...Dupa o noapte atat de lunga, totul pare ca a fost un vis. Inca nu pot sa cred ca am facut asta, ca m-am lasat prada sentimentelor pe care mi le-a creat si nu regret. Imi pare bine ca in sfarsit Brake s-a purtat asa.
*
-Hei Emma, ma saluta Brake, iar eu, vazandu-l cat de frumos imi zambeste, realizez ca nu am visat.
-Brake!
Ma ia de mana, apoi mergem impreuna in spatele scolii, pe aceleasi trepte unde el statea ieri sa fumeze. Se aseaza pe trepte si imi face semn sa stau si eu jos. Isi aprinde o tigara cu o mana, iar cealalta o da pe dupa gatul meu. Stam asa pana cand termina de fumat. Imi aplica un sarut cald pe frunte. Ca intotdeauna, imi apare un ranjet prostes pe fata.
-De ce ieri ai fost suparat? l-am intrebat, pentru ca nu am avut curajul necesar sa il intreb atunci.
-Asta e neimportant, ce conteaza e ca acum sunt foarte fericit.
In timp ce a spus asta, un zambet victorios i-a aparut pe fata. Un chicotit scurt mi-a iesit printre buze. Vocea doamnei Jonson ne-a intrerupt acel moment minunat. Te urasc doamna directoare Jonson! Te urasc!
Ne-am asezat si noi ca toti ceilalti la careu. Fata din clasa a noua, care se afla in frunte la careu, a vrut sa paseasca, dar exact atunci directoarea si-a dres glasul.
-Voiam sa stiti ca maine sunteti liberi. M-am sfatuit cu consiliul scolii si am hotarat ca nu a fost o pierdere mare a orelor. Dar vreau sa fie ultima data cand se intampla astfel de lucruri, mai ales ca cineva ne-a marturisit pana la urma totul. Intrati, va rog.
Dupa vorbele doamnei Jonson, in curtea scolii se auzeau urlete de bucurie, mai ale celor din clasa a noua.
Am intrat in sala de clasa, mi-am arunca ghiozdanul in dreptul bancii, l-am deschis si am scos un caiet studentesc gros pe care scria cu litere mari de tipar "MATE".
In una dintre pauze, Hillary m-a intrebat daca vin la ea sa ne facem temele impreuna. Hm, stiu ce am de facut pentru a indrepta situatia dintre grupurile acestei scoli, din moment ce eu ma inteleg acum bine cu Brake.
-Vino tu la mine, i-am zis, si poti sa-ti iei si prietena cu tine, i-am zis, uitandu-ma spre Alexis, care statea de vorba cu niste tipi dintr-a doispea.
La cantina, am stat la masa cu Stef, Brake si Will. Prietena mea si iubitul ei si-au luat o singura portie. Eu si Brake ne uitam amuzati la cei doi indragostiti. Cel mai incredibil lucru e ca eu am fost schimbarea lor, poate ca daca nu as fi fost eu, Stef nu i-ar fi zis nici macar un cuvant lui Will. Liniste totala.
-Si...voi sunteti oficial impreuna? sparg eu gheata.
S-au uitat unul la altul, apoi au inceput sa rada. Uneori chiar ma bucur ca el e in clasa cu Blake.
-De ieri suntem oficial impreuna, ne marturiseste mandru Will, atitudine observabila si in gesturile iubitei lui.
-Va sta asa bine! i-am zis, pentru ca deja eram atat de incantata incat nu am putut sa tac. Will, sa ai grija de ea, continui, de data aceasta mai serios.
-Uite doar ce dragut le sta! Si referitor la grija, am incredere in Will, varul meu e baiat bun.
-Si acum va sarutati si noi o sa fim ceva de genu' "Aww"! Sarut-o! i-am zis lui Will.
Nu a asteptat mult si a sarutat-o. Eu ma uitam la Brake care facea acelas lucru. Mi-a zambit, iar privirea lui a coborat spre buzele mele. S-a apropiat incet de ele, apoi m-a prins intr-un sarut lung. Toti si-au intors privirile spre noi. Alexis, sora lui, era uimita.
