Dacă ai crezut vreodată că ai o viață de rahat, gândește-te că există un puști de 17 ani cu numele Min Yoongi pe pământ.
La sectorul de poliție nu a auzit nimic nou sau promițător, doar chestii care le știe de câțiva ani despre Hoseok, care doar le-a confirmat. Despre cazul lui nimeni nu a dat nici o întrebare. A trebuit să îl oprească și pe Hyungwon pentru ca acesta să nu facă crize.
Astăzi era o nouă zi de rahat, pentru care Yoon ar da orice să nu deschidă ochii. Atât de obosit era de propria viață. Mama lui nici nu s-a obosit să îl salute dimineața când acesta intră în bucătărie, fapt care îl miră pe puști. Ea niciodată nu se trezea atâte de devreme, uneori nici măcar nu era acasă.
Abia de își mișcă picioarele până la mașina fratelui său mai mare, pentru că 1 - a întârziat la autobuz, și 2 - Hyungwon nu îi permite să mai meargă cu autobuzul. Măcar primise un capucino și brioșe cu ciocolată, pentru că acasă în frigider nu există nimic comestibil, deși putea să jure că, cu câteva zile în urmă a mers la cumpărături și acesta era plin.
Când au ajuns la liceu, Hyungwon a ales să îl conducă pe Yoongi până în auditoriul unde avea prima oră, spunându-i că îl va aștepta în bibliotecă. Suriul îl asigură că nu e nevoie să rămână la liceu, însă cel mai mare insistă. Lui Yoongi nu îi rămăsese decât să ofteze greoi și să dea din cap pozitiv.
Surprinzător sau nu, nimeni nu se luă de Yoongi când acesta intră în clasă și se așeză la locul său, însă oricum observă câteva priviri nu prea drăguțe aruncate la adresa lui.
Decise să ignore șușotelile colegilor. Chiar nu era interesat despre tipul nou sau despre orice vorbeau ei, îi era de ajuns că avea o viață nașpa, nu îi trebuia să își bată capul și de discuțiile altora. Lăsă obosit capul pe mâini și închise ochii, fiind puțin obosit.
Ușa de la clasă se deschise destul de zgomotos, însă ignoră acest lucru. Se auzi glasul puternic al profesorului de anatomie, domnul Kim. Acesta îl prezentă pe noul coleg. Tot ce auzi Yoongi - numele lui e Jungkook. Atât nimic mai mult. Nici nu se obosi să ridice capul să îl privească.
Tresări speriat când simți o mână grea pe umărul lui. Ridică ochii și dădu de o pereche de ochi destul de cunoscută, însă când îl privi mai atent, realiză că în fața lui nu stătea coșmarul vieții sale ci un tip destul de drăguț. Yoongi roși la acest gând.
- E liber aici? Domnul Kim mi-a...
Yoongi ieși imediat din transă și își mută grăbit lucrurile de pe scaunul opus lângă partea lui de masă. Jungkook doar zâmbi și se așeză, scoțând din ghiozdan un album de desen și un creion. Suriul își arcui o sprânceană, însă Jungkook doar ridică din umeri.
Pe parcursul orei Jungkook începu să discute cu Yoon prin bilețele. Deși de la început, cel mai mic îl ignora pe acesta, la un moment dat a cedat și a început să îi răspundă. A primit și un mini portret de la noul coleg de bancă. Evident că au fost începute discutii și i s-au aruncat priviri urâte. Cineva chiar încercă să facă o glumă proastă, însă imediat își retrase cuvintele când Jungkook îl privi urât pe tipul în cauză.
Când ora s-a finisat, toți înafară de Yoongi și Jungkook au dispărut cu grabă din clasă. Cel mai mic fusese uimit, pentru că de obicei majoritatea rămâneau ca să privească de parcă erau la concert, cum unii dintre băieți își băteau joc de el.
Brusc, ușa clasei se lovi puternic de perete iar după ea se afla ultima persoană care Yoongi ar vrea să o vadă în momentul de față. Acesta se apropie de masa lor zâmbind cu toată dantura, iar suriul lăsă privirea în pământ.
Nu trecu mult timp când Yoongi primi un mesaj pe telefon, răsuflând ușurat. Acesta ridică privirea, iar când îl văzu pe Hyungwon în tocul ușii, un mic zâmbet îi apăru buze iar cel mai mare zâmbi slab înapoia și îi făcu semn din mână să se apropie. Yoon nu stătu prea mult pe gânduri și își strânse rapid lucrurile, fără ca măcar să îi arunce o privire lui Hoseok, și trecu rapid pe lângă acesta.
Roșcatul își trecu cu limba peste buze privind în urma lui Yoongi, însă își mută rapid privirea spre persoana pentru care defapt a venit.
- Mă bucur să te văd din nou la liceu, dragul meu frățior.
Spuse acesta pe un ton destul de calm și dădu mâna cu Jungkook, după care îl îmbrățișă scurt.
Yoongi rămăsese stană de piatră iar sângele îi îngheță în vene.
