Ură.
Priviri pline de dezgust.
Bătaie de joc.
Aceste lucruri îl înconjurau acum pe bietul Yoongi. Într-un fel sau altul, se aștepta la acest lucru. Dacă Jung Hoseok îți face public numele și nu într-o lumină prea bună, ești considerat un om mort. Yoongi s-a rugat ani întregi să fie ignorat de acesta pentru a avea o viață liniștită măcar la liceu, dar se pare că nu a fost să fie.
Blestemată fie ziua în care s-a încrezut în Jung Miyeon - tipa care s-a prefăcut că îi pasă de Yoongi câteva luni bune, doar pentru a îi înfige un cuțit în spate trăgându-l după ea la o petrecere cu toți colegii. " Stai liniștit, o să te protejez cu propria persoană ", a mințit ea ca mai apoi să îi drogheze paharul cu apă și să îl lase în voia sorții.
- Păpușă, care e taxa pentru o noapte?
Întrebă cineva din mulțime. Își plecă capul în pământ, grăbind pasul pentru a ajunge mai repede în sala lui de clasă. Oh ce ar fi vrut să se facă una cu pământul în momentul de față, sau cel puțin să fie invizibil.
Dar nu a fost să fie.
Fiind neatent, se împiedică de propriile picioare și căzu jos, geanta zburând undeva pe lângă dulapuri. Odată ce căzu, se azui ceva trosnind. Scânci când îşi mișcă piciorul drept, o durere nemaipomenită acaparându-i tot corpul. Se sprijini în mâini încercând să se ridice, dar căzu înapoi la pământ atunci când cineva îl lovi cu piciorul peste o mână, lovindu-și de data aceasta și bărbia.
- Unde crezi că pleci, păpușă ?
Sehun.
Yoongi ezită să îi răspundă. Chiar nu voia să își facă probleme cu cel mai mare tâmpit al locului. Îl ignoră și încercă din nou să se ridice, dar căzu înapoi când piciorul îi cedă.
Brusc, se simți ridicat brutal de la pământ de catre două perechi de brațe.
- Uşor băieți. Nu-l vreau distrus de tot.
Spuse acesta cu un zâmbet idiot pe față și râse. Wonho, unul dintre băieți, râse si el. Celălat - Minho, doar strâmbă din nas.
- Puțin îmi pasă mie de păpușa ta.
Mormăi acesta.
Dar defapt, îi era milă de Yoongi. Îi era milă pentru că a căzut pradă unui nemernic ca Hoseok, iar acum trebuie să suporte toate aceste umiliri din partea celorlalți. Minho știe pe propria piele cum e să fii umilit de către cineva din grupul lui Hoseok. Însă nu prea are cum să îl ajute pe Yoongi în momentul de față.
Revenind la Yoongi și Sehun. Cel mai mare îi apucă maxilarul suriului între degete, mult prea strans, făcandu-l pe Yoongi să scoată un scâncet mic de durere.
- Deci păpușă, așa și nu mi-ai răspuns la întrebare - care e taxa pentru o noapte?
Îl întrebă acesta, privindu-l în ochi cu un zambet satisfăcut.
- Nu sunt de vânzare.
Îi răspunse Yoongi fără emoție în glas. Sehun doar râse și se întoarse cu spatele la el. Crezu că a scăpat de el, expirând practic tot aerul din plămâni, dar exact în acel moment simți o durere imensă pe obrazul și ochiul stang. Tocmai primise un pumn în față.
- Nu mi-a plăcut răspunsul tău, așa că o să te mai întreb odată - care e taxa pentru o noapte?
Simți imediat veninul din glasul celalalt, frica începând să îi acapareze tot corpul, însă nu cedă. Din contra, adrenalina ce îi curgea prin vene îi dădu un ghiont idiotic de curaj, care probabil îi va costa propria viață.
- Nu sunt de vânzare.
Yoongi îi răspunde din nou plictisit, deși îl durea fața. Apoi zambi, dinții fiind plini de sânge. Știa mult prea bine că o să și-o ia din nou. Sehun urăște atunci când victima lui de bullying e imună la batjocoreala lui.
- Răspuns greșit.
Spuse cel mai mare, lovindu-l pe Yoongi cu un pumn în stomac. Lovitura îl făcu pe cel mai mic să se dezechilibreze, astfel căzand cu o bufnitură la podea. Wonho și Minho nu s-au sinchisit să îl ajute.
- Se pare că pentru mine va fi gratis.
Spune Sehun, apoi îl lovi din nou în stomac, de data asta cu piciorul. Yoongi tuși, scuipând sânge. Era incapabil să se mai miște. Îl durea tot corpul. Bruneul îl privi cateva clipe, apoi le făcu semn din cap celor doi să îl urmeze, lăsandu-l pe celalalt băiat să zacă acolo jos pe podea.
Yoongi încercă să se ridice. Și reușise. Dar, nici nu făcu doi pași că i se făcuse negru în fața ochilor și căzu inconștient la pămant. Nimeni nu s-a grăbit să îl ajute. Ceilalți elevi ai liceului treceau pe lângă băiat de parcă nici nu ar fi existat, ignorând complet starea acestuia. Și până la urmă, de ce le-ar păsa?
Să fii de partea lui Min Yoongi în acest liceu ar însemna să îți scriu propriul testament fără stilou și foaie.
