Betty, Niki si Nina au dormit in acea seara la noi, iar dimineata urmatoare ne-am dus impreuna la liceu. A fost super! Ne-am acomodat rapid, iar acum este weekend. Am decis impreuna sa vizitam o parte mai mare din Coreea. Era o noua zi si ne-am dus sa ne facem rutina de dimineata, iar apoi am plecat sa mancam.
Sonia: Neata! Cum ati dormit?
Nina: Eu, bine! Voi?
B & M & N & B: Bine!
Niki: Ce facem astazi?
Merry: Eu ma gandeam sa vizitam o parte mai mare din Coreea de sud. Ce ziceti?
Bianca: De ce nu? Buna idee!
Betty: Bine! Atunci haideti sa ne imbracam si sa mergem.
Sonia: Ok.
Ne-am imbracat si am mers.
Hainele Biancai:
Hainele Soniei:
Hainele lui Merry:
Hainele lui Betty:
Hainele lui Niki:
Hainele Ninei:
Am pornit la drum cu masina si la un moment dat vedem pe geam un orasel distrus si si foarte trist. Toata lumea lucra fara incetare si la cat de saraci pareau nici macar apa nu cred ca beau. Ne-am dus la unul dintre acestia si l-am intrebat:
Niki: Ce faceti aici? Nu ar trebui sa stati itr-o casa cu piscina si etaj?
Coreeanul: Pai vezi tu...draga mea...noi, aici muncim pentru painea noastra. Nu avem aceleasi posibilitati ca cei de la oras. Suntem doar niste mici bucatele din acest pamant urias si lafel si voi, insa voi nu munciti zi si noapte pentru a va casti ca mancarea. Suntem saraci! Nu toata Coreea este cum credeti voi...un paradis.
Niki: Imi pare rau! Nu am stiut.
Coreeanul: Asa sunt adolescentii! Ei nu vad decat partea frumoasa a unei tari si pe cea urata nu. Totul este diferit de realitatea pe care o vedeti voi. Acum, scuzati-ma, am treaba.
Sonia: La revedere! Si multa sanatate! Multumim pentru informatii!
Eram oarecum speriate sa vedem un astfel de colt posomorat al coreei. Noi ne obisnuisem cu blocurile inalte si hotelurile de 7 stele. Am plecat mai departe sperand sa nu mai vedem ce am vazut mai inainte. Si pe langa drum, parca nu se mai termina sirul de case saracacioasa (parca din anii 90'). In sfarsit am ajuns la ceva mai putin saracacios.....un munte plin cu oameni care faceau poze. " Trebuia sa fie ceva interesant, daca tot s-a strans atât de multa lume". Ne-am dus si noi la turma si am vazut ceva neasteptat si foarte suparator pentru mine, Merry si Bianca. Nesimtitii care ne-au lasat balta dupa ce ne-am mutat in Coreea pentru ei.◇BTS◇ Ne-au salutat. Stateau pe o scena si faceau spectacol. Nici macar nu am mai stat, am plecat direct. Dar, când eram aproape de masina, Jin o ia de mana pe Merry si o opreste din drum. Eu suparata ii zic:
Sonia: Ce mai vreti, ma de la viata unor fete? Ce, credeti ca o sa ne prostiti in halul asta? Ia datii drumu de aici!
Jin: Ne pare rau! Suntem niste prosti si regretam ca v-am pierdut.
Bianca: Pai ne pare rau, dar deja ne-ati pierdut.
Betty: Stai!! Cum? Sunteti prietene cu BTS?Merry: Da. Asta e ceea ce nu am vrut noi sa va zicem...
Min Yoongi: Nu le-ati zis de noi?
Sonia: De ce sa le zicem?
Min Yoongi: Pentru ca facem parte din viata voastra.
Sonia: Mai bine zis "faceati".
Taeyung: Dar de ce nu mai facem? Nu ne mai iubiti?
Bianca: Ne-ati lasat balta! Din nou!
Taeyung: Ne pare atât de rau! Va rog mai dati-ne o sansa.
Sonia: Doar una, cu nimic mai mult, cu nimic mai putin.
Min Yoongi: Super! Multumim!
Dupa aceea o gramada de fane s-au strans in jurul nostru si au inceput sa cante " BOY WITH LUV " eram putin rusinate, dar ne-a trecut. Am plecat inapoi in Coreea la oras si am mers acasa la Taeyung. Am dormit la el si in dimineata urmatoare ne-am intors acsasa la noi.
CITEȘTI
BTS printre stele
PrzygodoweÎn aceasta poveste este vorba despre doua fete care visează sa ajunga in Coreea de sud, deoarece trupa lor preferata este de acolo. Ele ajung in acel loc si li se intampla numai ciudatenii. Numai ca la un moment dat.....