Ceară

127 15 4
                                    

În acea seară
Cu stele argintii
Ne-am legat prin ceară
Și gânduri purpurii.

Treceam prin lan,
Prin lanul de secară.
Jocul ne era spontan,
Noaptea ne era clară.

Inima îmi chicotea
Când a ta nici nu privea,
Dar nu am renunțat,
Fiindcă, lent, m-ai agitat...

Ochii tăi au mințit
De parcă erai îndrăgostit.
Ceara ce ne-a lipit,
Astăzi, s-a topit...

Nu m-am oprit
Să te caut cu privirea
Printre prietenii tăi muți
Ce îmi doreau slăbirea.

Crezi că mă ajuta
Să știu că reflexia mea
Era imaginea ta
Chiar și în cafenea?

Să visez la ceva ceresc?
Vreau să te pedepsesc.
Irosesesc timp pentru oglinzi,
Știind că nu ești cine pretinzi!

Gânduri dulci-amăruiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum