💙14💛

472 45 38
                                        

Yoongi stătea cu telefonul în mână, ochi săi find numai pe micul ecran.

Oftă zgomotos arucându-l undeva prin pat,întinzându-se.

- Acuş e 8...şi ce? Dacă nu va veni... îmi pasă mie? Să nu vină iaca şi ce..?

Murmură vorbind cu el însuşi. Îşi trage bluza prinvind numărul de telefon de pe braţ. Oare... doar oare..?

Să îl sune? Poate... da ...? Îşi luă din nou telefonul în mână tastând şi apelând.

- Alo?

- Mhm..sun-

Încercă să spună blondul însă Hoseok îl întrerupse

- Ştiu cine eşti..după voce pisicul meu~ *chicotit*

-parcă ţi-am spus să nu îmi mai spui pisoi!

- Şi eu parcă am spus că îţi voi spune pisoi cât vreau eu nu?~acum spune-mi adresa ta

- P-poftim...!??

-vin să te iau pisoiaş~ adresa ta?

În ce s-a băgat? Palmele îi transpiră, vocea îi tremură însă cu greu reuşeste să îi spună adresa. Ce e cu el?

- Ajung în 10 minute la tine să cobori bine?

   Apel închis

Hoseok râde amuzat trecând numărul lui Yoongi ca Lil meow meow.

- La dracu să te ia Jung Hoseok!

Sare din pat spre dulap apucând haine şi arucându-le.

Până la urmă reuşeşte să se îmbrace mai simplu, cu un hanorac şi nişte blugi. Doar nu îl va scoate la un restaurant sau ceva nu?

Mai ales că are doar 30 de minute! Ce pot face ?

Ia bani, telefonul însă stresare groaznic din cauza unui claxon puternic . Se duce spre geam dând de roşcat care coboară din maşină, rezemându-se de capotă. Poate faptul că  era atât de calm, sau privirea lui care era ridicată spre el, sau pur şi simplu felul lui de-a fi îl făcea să ardă.

Obraji, faţa şi corpul lui ardea. Încearcă să nu se mai gândească plecând spre scări, ieşind cu uşurinţă din scara blocului.

Iar acum? Privirea lui Hoseok se puse din nou pe el, numai pe el. Îl sorbea, de parcă putea să vadă prin blond iar acest lucru îl îngrozea dar în acelaşi timp se ... simte bine?

- Doamne yoon suni ca o fată de 14 ani termină ....

Îşi şopteşte mai mult murmărind pentru el însuşi. Trebuie să îşi controleze gândurile mai ales acţiunile.

Dar este de parcă corpul lui nici nu are de gând să asculte deoarece înaintă în faţă.

Mai în faţă, tot înainte spre Hoseok care privire nu dispăruse. Nu, aceea privire plină de sentimente ce Yoongi nu le poate explica dar într-un fel dubios şi ironic le simte.

Erau la câţiva paşi distanţă unul de altul. Oricât ar dori să nege, să se mintă, nu poate.

Defapt nu mai poate mult să o facă deoarece Jung Hoseok are o frumuseţe aparte şi unică.

Pielea lui este  înmuiată în miere iar ochi aceia în care orice fiinţă ce bătaie a inimi bate, se poate pierde.

Nu este drăguţ ori adorabil.  Nu doar asta. Este perfect. Părul lui moale aşezat pe frunte uşor de o culoare roşie. Un roşcat aprins, ca focul.

Mâinele lui sunt puternice, corpul lui e atât de puternic deoarece Yoongi poate observa asta prin cămaşa ce o poartă. Şi poate jura că roşcatul are tatuaje ce doreşte cu toată fiinţa şi gândul şi poate inima?.. să le vadă, să le atingă şi să le simtă.

Ca o atingere blândă, o adiere. Cum ar fi vara, când atingi nisipul mării sub apa rece iar razele soarelui îţi mângâie obraji şi e cald şi atât de bine.

Iar zâmbetul lui, este cel mai frumos din întreaga lume. Buzele ce se deschid urmate de un rând de dinţi perlaţi drepţi sincron.

Poate jura că simte o vibraţie undeva de câte ori îi zâmbeşte ori se apropie chiar dacă nu ar trebui să o facă...dar dacă vrea blondul  asta?

Îi zâmbeşte şi simte cum pluteşte prin cosmos pierdut, defapt nu e pierdut. Hoseok este cu el, căldura lui, fiinţa lui.

Cel mai cald şi blând zâmbet. Hoseok abia acum se ridică de pe capotă deschizându-i portiera fapt ce îl scoate pe blond din gândurile sale platonice.

Intră sfios privindu-l cum face roată urcându-se la volan şi pornind.

Se simte ciudat. Poate din cauza linişti sufocante ce domina. Sau că îi poate auzi respiraţia calmă dar apăsată?

Era cald şi vrea să oprească gândurile acestea aşa că se apleacă încet ducând mâna spre radio dorind să pună nişte muzică, însă ce nu ştia era că Hoseok dorea acelaşi lucru.

Amândoi au făcut aceiaşi mişcare în acelaşi timp. Degetelor lor s-au atins.

Iar privirile li s-au întâlnit.

Bună dragi mei❤

Am postat însfârşit după o perioadă destul de lungă aş putea să spun şi sper că poate v-am adus un micuţ cât de cât zâmbet💛💛

Mă simt mult mult mai bine şi în puteri ca să încep din nou să postez însă nu promit nimic deoarece sunt o leneşă :))))

Aştept părerile voastre dacă aveţi ❤ nu mă mai lungesc acum

Aveţi grijă de voi💜

Here yoonz_ hope u like it☁️🌼🌻

𝘵𝘩𝘦 𝘸𝘢𝘺 𝘺𝘰𝘶 𝘢𝘳𝘦 | 𝗌𝗈𝗉𝖾Where stories live. Discover now