Sun la usa,Hige fiind cel care imi deschide usa.
-Roli?
-Buna,Hige!
-Hey.
-Tata e acasa?
-Mhm.E in biroul lui,intra.
Am mers spre biroul,batand in usa,auzindui vocea am intrat,acesta zambind imbrantisandu-ma.
-Ce te aduce pe aici?
-Tata...Sti ca ți-am zis de Rolan?
-Da,ce e cu el?
-A..A aparut din nou.
-Oh!Serios?
-Tata?
-Mhm?
-El a spus,a spus ca nu e o coicidenta ca seaman cu el.L-La ce se refera?
Acesta ofteaza,luandu-ma de mana,asezandu-ne pe canapea.
-El are oarecum dreptate...
-Cum?
-Defapt Rolan...si cu mine ne-am cunoscut acum 13 ani,cand...a avut accidentul tau.
-Accindet?
-El...e practic mama ta,Roli.
Am ramas cu gura deschisa,ochii mei avand inca putin si iesind de la locul lor,corpul meu efectiv tremura.
-N-Nu...
-E adevarat,ca sa te salveze de rau,alaturo de celelalte spirite sa saceificat pentru noi...
-Dar asta afost demult,nu 13 ani!
-Inainte sa dispara pe vecie,el a facut o bucla,sa se creada ca a fost demult...Cand defapt a fost acum 13 ani...Roli,te iubim foarte mult,iar cand ai avut acel accident pe tine,nu ti-ai adus nimik aminte nici macar de mine sau orice alt amanunt mic.
-D-dar...Hige...sora mea mai mica...
-Hige e fiul lui Dean,el stie adevarul,ca este la mine,nu si de Rolan...sora ta e adoptata de mine si Dean.
-Daca el e mama mea...de ce l-ai uitat?!Mhm?!
-Crezi ca il pot,Roli?!Ceezi ca vreau so fac?!Nu pot!Nu vreau so fac!Tu...esti rodul iubirii noastre,de aceea eram protectiv cu tine.Esti un el in versiunea mai mica,tinara,asemeni lui.
-D-daca nu eram ca el il uitai?zic cu lacrimi in ochi.
-Niciodata!Nu o voi face si Dean stie asta,chiar daca il iubesc si pe el...
Am inceput sa plang rau,tata facand la fel,strangandu-ma tare la piept.Rolan...
