Capcana Seducției

Capitolul 10

COLE

Mă simt de parcă un intrus și-ar fi croit drum în corpul meu, mi-ar fi acaparat pielea, și-ar fi croit drum în corpul meu și acum îmi distruge  fiecare celulă. Eu am sărutat-o pe Katy și tot eu trebuie să suport consecințele. Presiunea din piept se ridică precum fierea și sunt disperat să elimin orice urmă de-a ei din corpul meu. A Elenei.

Nu simt nimic și în același timp simt totul. Mă sprijin de peretele livingului și bat cu pumnul în perete și înjur, frustrat. Trebuie să mă eliberez, sunt sfâșiat, de la interior la exterior și nu găsesc nicio metodă de eliberare. Aș vrea ca odată cu trupul și sufletul să-mi fie eliberat. Să trec peste orice sentiment de rahat pe care-l am pentru Elena. Ţârâitul telefonului mă scoate din reverie.

— Ce naiba e cu tine? spune Matt.

— Ce naiba ai tu? contraatac eu.

— Ai plecat.

— Așa, și? Ți-am lăsat mașina cum ai vrut.

— E totul ok? întreabă el mai domol acum.

— Da, îi zic tot răstit.

— Ai plecat cu șoferul acasă, pe când te așteptam în club, așa cum ne-a fost vorba. Nu mai vorbesc de Katy, care a rămas șocată de retragerea ta.

— N-am avut chef de club, îi răspund. Te las acum, am zis și am închis telefonul.

Îl văd eu duminică la prânzul familial. După aproape cincisprezece ani în care am avut tot soiul de femei, femei care fac sex de parcă ăla le-ar fi jobul, nu am nicio idee de ce Elena m-a adus în felul acesta. Pentru că mi-e interzisă? Pentru că nu i-o pot trage? Pentru că țin la ea?

Pentru este o persoană interesantă, viscerală, aprigă și bună, care trezește partea aceea  din mine, care își dorește să fie la fel? Sunt pe cale să urlu de frustrare, când aud o bătaie în ușă.

Dar nu vreau să-mi petrec restul serii cu gândul la Elena, cu gândul la cât de prost am fost că am refuzat-o pe Katy, așa că e mai bine să ignor totul. Pentru liniștea mea ignor bătaia din ușă. Bătaia se repetă și mă gândesc că nu are cine să fie la ora asta.

Apoi gândul mi se mută la Katy, iar speranța că ea se află dincolo de ușa mea și aveam să-mi înlătur toate frustrările și gândurile nocive cu ea, așa că îmi aranjez erecția prin pantaloni, mă spăl pe mâini și merg să deschid ușa, cu gândul că oricine ar fi fost, probabil a și plecat. Deschid larg ușa și în prag e ultima persoană pe care m-aș fi așteptat s-o văd aici.